Daniel Zamfir vrea să demareze exploatarea grafitului de la Baia de Fier și să producă grafen în România
Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat că își propune ca grafitul de la Baia de Fier să fie exploatat începând de anul viitor, iar materia primă să fie transformată în grafen în România, nu exportată în formă brută. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu.
Potrivit Ministerului Economiei, zăcământul de grafit de la Baia de Fier este cel mai mare din Europa. În trecut, din cele două cariere erau extrase anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. Un fost ministru al Economiei aprecia că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia.
Guvernul a decis în august 2026 reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere de la Baia de Fier, din județul Gorj. Actualul ministru al Economiei a precizat că exploatarea ar putea începe chiar de anul viitor.
„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare. Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a declarat Daniel Zamfir.
Ministrul a arătat că își propune să pună un accent deosebit pe valorificarea resurselor naturale ale României și a menționat existența unor iazuri de decantare folosite de companii care extrag cupru și alte metale neferoase, în care se află cantități importante de aur și metale rare, rămase neexploatate de ani de zile.
„Bătălia pe planetă este pe resursa critică”, a afirmat Zamfir, adăugând că România are acces la tehnologie modernă care permite atât respectarea condițiilor de mediu, cât și o eficiență mai mare a activității extractive, spre deosebire de tehnologia învechită folosită în trecut.
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, prevede că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană. Documentul enumeră șapte zone cu ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte, menționând zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și alte minerale, precum și nisipuri aluvionare cu minerale titano-zirconifere.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google