Spitalele din România: O promisiune înșelătoare?
Într-o țară unde sistemul de sănătate se zbate între lipsuri crase și promisiuni neonorate, declarațiile ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, par să fie doar un alt exemplu de retorică politică fără substanță. Opt spitale vor fi construite până în august 2026, dar întrebarea care persistă este: cât de credibile sunt aceste afirmații?
Un joc de cifre și promisiuni
Pîslaru a anunțat cu emfază că a reușit să convingă Comisia Europeană să aloce încă 260 de milioane de euro pentru trei spitale, adăugându-le pe cele cinci deja planificate. Dar, în spatele acestor cifre se ascunde o realitate mult mai sumbră. De ce a fost nevoie de intervenția Comisiei pentru a obține fonduri suplimentare? Este evident că datele prezentate de partea română nu au fost convingătoare, iar acest lucru ridică semne de întrebare asupra competenței autorităților locale.
Construcții fără fundament
Ministrul a recunoscut că inițial au fost vehiculate 19 spitale, dar Comisia Europeană a decis că doar cinci dintre acestea sunt fezabile. Această selecție nu este doar o simplă statistică, ci o oglindă a ineficienței și a haosului din sistemul de sănătate românesc. Cum putem avea încredere că spitalele promise vor fi terminate la timp, când stadiul de progres fizic este departe de a fi satisfăcător?
Mobilizarea: o utopie?
Pîslaru a subliniat că „problema României nu sunt banii”, ci mobilizarea pentru a construi aceste proiecte. O afirmație care sună bine în teorie, dar care în practică se dovedește a fi o simplă scuză pentru ineficiență. De ce nu s-a mobilizat România până acum? De ce energia politică a fost consumată în dispute interne, în loc să fie canalizată spre realizarea unor spitale care să salveze vieți?
Un viitor incert
În timp ce autoritățile se laudă cu progrese, realitatea este că spitalele din România continuă să fie o promisiune deșartă. Cu un progres fizic între 14 și 28%, este greu de crezut că aceste spitale vor fi finalizate în termenul stabilit. În loc să ne bucurăm de realizări, suntem nevoiți să ne întrebăm: cât de mult va mai dura până când aceste promisiuni se vor transforma în realitate?
Concluzie
Într-o societate în care sănătatea ar trebui să fie o prioritate, declarațiile optimiste ale oficialilor nu fac decât să ascundă o realitate dură. România are nevoie de mai mult decât vorbe goale; are nevoie de acțiuni concrete și de responsabilitate. Fără acestea, spitalele promise vor rămâne doar un vis, iar cetățenii vor continua să sufere din cauza unui sistem de sănătate defectuos.
Sursa: Antena 3
