Schimbarea orei în 2025: o practică controversată, dar încă în vigoare
Schimbarea orei, acest ritual anual care pare să sfideze logica modernă, continuă să afecteze milioane de oameni din întreaga lume. În România, această practică absurdă se repetă de două ori pe an, cu efecte directe asupra somnului, productivității și stării de spirit. În 2025, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de 29 spre 30 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. O oră de somn pierdută, dar, aparent, câștigăm mai multă lumină naturală. Oare chiar merită acest compromis?
Un obicei cu rădăcini economice, dar cu efecte sociale și medicale
Introducerea orei de vară a fost inițial justificată prin economisirea resurselor, o idee propusă de Benjamin Franklin în secolul al XVIII-lea. Însă, în era modernă, această justificare economică pare să fie mai degrabă o relicvă a trecutului. Deși zilele mai lungi pot încuraja activități recreative și pot stimula anumite sectoare economice, impactul negativ asupra sănătății și rutinei zilnice este greu de ignorat. Pierderea unei ore de somn poate duce la oboseală, iritabilitate și scăderea concentrării, iar studiile indică o creștere a riscului de probleme cardiace și accidente rutiere imediat după schimbare.
Uniunea Europeană: discuții fără sfârșit despre eliminarea schimbării orei
De ani de zile, la nivelul Uniunii Europene, se discută despre eliminarea acestei practici. Un sondaj din 2018 a arătat că majoritatea cetățenilor UE sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei. Cu toate acestea, decizia finală a fost amânată, invocându-se complexitatea implementării și necesitatea unei coordonări între statele membre. Până atunci, cetățenii sunt obligați să se adapteze, an de an, la acest experiment social care pare să ignore complet nevoile reale ale oamenilor.
Impactul asupra sănătății: un preț prea mare pentru o lumină în plus
Schimbarea orei nu este doar o chestiune de ajustare a ceasurilor, ci un atac direct asupra sănătății publice. Pierderea unei ore de somn afectează ritmul circadian, provocând oboseală cronică și scăderea performanței la locul de muncă. Mai mult, riscul de infarct miocardic și accidente rutiere crește semnificativ în zilele imediat următoare. Este greu de înțeles cum o practică atât de dăunătoare continuă să fie aplicată, în ciuda dovezilor copleșitoare împotriva sa.
Adaptarea: singura soluție pentru a supraviețui acestui haos anual
Până când liderii europeni vor lua o decizie fermă, cetățenii nu au de ales decât să se adapteze. Ajustarea treptată a programului de somn, evitarea cofeinei și petrecerea timpului în aer liber sunt câteva dintre măsurile care pot atenua impactul negativ al schimbării orei. Dar, în esență, aceste soluții nu fac decât să mascheze o problemă care ar trebui rezolvată la nivel sistemic.
Un viitor incert pentru schimbarea orei
Deși discuțiile despre eliminarea schimbării orei continuă, lipsa unei decizii clare reflectă o incompetență cronică la nivel decizional. Până atunci, milioane de oameni vor continua să suporte consecințele unei practici care pare mai degrabă un experiment social eșuat decât o măsură benefică. Este timpul ca liderii să prioritizeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor în fața unor justificări economice depășite.
