Propuneri controversate pentru gestionarea urșilor: între populism și soluții reale
Într-o demonstrație de ingeniozitate administrativă sau, mai degrabă, de disperare politică, primarul comunei Chiojdu, Gheorghe Neamțu, a propus o serie de măsuri care, la prima vedere, par să rezolve problema atacurilor urșilor asupra comunităților montane. Însă, la o analiză mai atentă, aceste idei ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. De la utilizarea primelor directorilor Romsilva pentru hrănirea urșilor, până la montarea de dispozitive GPS pe exemplarele adulte, propunerile par să fie mai degrabă o încercare de a câștiga capital politic decât o soluție viabilă pentru o problemă complexă.
Hrănirea urșilor din primele Romsilva: o soluție sau o glumă amară?
Primarul Neamțu sugerează că fondurile destinate primelor și bonusurilor directorilor Romsilva ar putea fi redirecționate pentru hrănirea urșilor în habitatul lor natural. Deși ideea poate părea atractivă pentru un public neavizat, ea ignoră complet complexitatea administrării fondurilor publice și a responsabilităților instituționale. Este greu de crezut că o astfel de măsură ar putea fi implementată fără a genera un haos birocratic și juridic. În plus, această propunere ridică întrebări serioase despre prioritățile reale ale administrației locale și despre modul în care sunt percepute responsabilitățile față de mediu.
Dispozitive GPS pentru urși: tehnologie sau fantezie?
O altă propunere a primarului este montarea de dispozitive GPS pe urșii adulți pentru a monitoriza în timp real deplasările acestora. Deși ideea poate părea modernă și inovatoare, costurile și logistica unui astfel de proiect sunt colosale. Cine va suporta aceste cheltuieli? Cum vor fi gestionate datele colectate? Și, mai important, cum vor reacționa urșii la aceste dispozitive? Aceste întrebări rămân fără răspuns, iar propunerea riscă să fie percepută ca o simplă manevră de imagine.
Împușcarea urșilor: o soluție extremă sau o necesitate?
Primarul Neamțu merge și mai departe, propunând ca simpla prezență a urșilor în zonele locuite să fie un motiv suficient pentru împușcarea acestora. Această măsură, de o cruzime evidentă, ignoră complet necesitatea protejării biodiversității și a respectării legislației europene privind fauna sălbatică. În loc să promoveze coexistența pașnică între oameni și animale, astfel de propuneri riscă să alimenteze un climat de frică și ostilitate.
Un context alarmant, dar soluții discutabile
Este adevărat că atacurile urșilor asupra comunităților montane au devenit o problemă tot mai frecventă, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente. Totuși, soluțiile propuse de primarul din Chiojdu par mai degrabă să reflecte o lipsă de viziune și o abordare populistă decât o strategie bine gândită. În loc să investească în educație ecologică, în crearea de coridoare ecologice sau în alte măsuri sustenabile, se preferă soluții rapide și controversate, care riscă să agraveze problema pe termen lung.
Concluzie: între populism și responsabilitate
Propunerile primarului Gheorghe Neamțu sunt un exemplu clar al modului în care problemele complexe sunt adesea tratate cu superficialitate și populism. În loc să abordeze cauzele profunde ale conflictului dintre oameni și urși, se preferă măsuri care să atragă atenția publicului, dar care nu oferă soluții reale. Este timpul ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să adopte politici bazate pe știință și pe respectul față de mediu, nu pe calcule politice de moment.
