Cutremurele din Vrancea și Buzău: un semnal de alarmă ignorat?
Marți dimineață, județele Vrancea și Buzău au fost zguduite de trei cutremure consecutive, cu magnitudini între 2,8 și 3,2. Aceste evenimente, aparent minore, sunt doar o altă dovadă a nepăsării cronice față de riscurile seismice din România. În ciuda avertismentelor repetate ale specialiștilor, infrastructura rămâne vulnerabilă, iar măsurile de prevenție sunt aproape inexistente.
Primul seism, cu magnitudinea de 2,8, a avut loc la ora 3:21, la o adâncime de 77,7 km, în județul Vrancea. La doar șase minute distanță, un alt cutremur, de 2,9, a zguduit aceeași zonă. Cel de-al treilea, cel mai puternic, cu magnitudinea de 3,2, s-a produs în județul Buzău, la ora 4:33, la o adâncime de 118,1 km. Aceste mișcări tectonice, deși moderate, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități și populație.
18 cutremure în februarie: o statistică îngrijorătoare
De la începutul lunii februarie, România a înregistrat 18 cutremure, cu magnitudini între 2,3 și 4,4. Această frecvență ridicată ar trebui să ridice semne de întrebare serioase. În loc să se concentreze pe măsuri de consolidare a clădirilor și educarea populației, autoritățile par să ignore complet aceste semnale. Este o nepăsare care frizează iresponsabilitatea.
Cel mai semnificativ cutremur din ultimul an, cu magnitudinea de 5,4, a avut loc în județul Buzău, pe 16 septembrie 2024. Cu toate acestea, reacțiile autorităților au fost, ca de obicei, limitate la declarații sterile și promisiuni fără substanță. Într-o țară cu un istoric seismic atât de bogat, această atitudine este nu doar dezamăgitoare, ci și periculoasă.
Infrastructura vulnerabilă: o bombă cu ceas
România continuă să fie o țară în care clădirile vechi, multe dintre ele cu risc seismic ridicat, sunt locuite de mii de oameni. În loc să se aloce fonduri pentru consolidarea acestora, banii publici sunt risipiți pe proiecte inutile sau pe interese politice meschine. Este o realitate care reflectă o degradare morală și administrativă profundă.
În plus, lipsa unui plan coerent de intervenție în caz de cutremur este o altă dovadă a incompetenței sistemice. Într-o situație de urgență, haosul ar fi garantat, iar viețile oamenilor ar fi puse în pericol din cauza nepregătirii autorităților. Este o situație care nu mai poate fi tolerată.
Un viitor incert, marcat de indiferență
Cutremurele din Vrancea și Buzău sunt doar un alt episod dintr-un lung șir de avertismente ignorate. În loc să învățăm din trecut și să ne pregătim pentru viitor, continuăm să ne complacem într-o stare de apatie și neglijență. Este o atitudine care va avea consecințe grave, mai devreme sau mai târziu.
România are nevoie urgentă de o schimbare de mentalitate și de acțiuni concrete. Fără acestea, vom continua să fim martorii unei tragedii anunțate, în care viețile oamenilor sunt sacrificate pe altarul indiferenței și al incompetenței.
