Românii din Diaspora: o luptă de șase ani pentru drepturi fundamentale
După ani de tăcere complice și o indiferență revoltătoare, Guvernul României pare să fi înțeles, în sfârșit, că cetățenii săi din Diaspora nu sunt cetățeni de mâna a doua. După șase ani de presiuni constante din partea USR, un proiect de ordonanță de urgență a fost publicat în transparență decizională, oferind românilor cu domiciliul în străinătate acces la cărți electronice de identitate. Este o victorie amară, obținută cu greu, într-un sistem care a preferat să ignore aproape un milion de cetățeni afectați de o discriminare legislativă absurdă.
Aberații legislative și consecințe absurde
Până acum, românii care și-au declarat domiciliul permanent în străinătate erau obligați să renunțe la cartea de identitate, primind în schimb un pașaport CRDS, un document redus la statutul de simplu mijloc de călătorie. Această situație grotescă a generat obstacole majore în viața de zi cu zi a acestor cetățeni: imposibilitatea de a deschide un cont bancar, de a autentifica acte notariale sau de a-și exercita drepturile politice fundamentale, precum candidatura la alegeri. Este o rușine națională că o astfel de anomalie a fost tolerată atât de mult timp.
USR: un actor constant în lupta pentru dreptate
Din 2019, USR a depus nu mai puțin de cinci inițiative legislative pentru a corecta această nedreptate flagrantă. Propunerile lor, care includeau soluții precum includerea adresei în pașaport sau eliberarea unor cărți de identitate speciale, au fost întâmpinate cu un refuz constant din partea Guvernului și a parlamentarilor puterii. Este greu de înțeles cum o astfel de nepăsare cronică a putut persista, în ciuda impactului devastator asupra vieților a sute de mii de români.
Declarații care expun realitatea
Deputatul USR Iulian Lorincz a subliniat clar absurditatea situației: „De șase ani de zile ne luptăm să facem dreptate pentru cei aproximativ un milion de români care și-au declarat domiciliul permanent în străinătate. În sfârșit, pare că guvernul a înțeles problema.” La rândul său, senatorul Cătălin Bochileanu a evidențiat impactul personal al acestei discriminări: „Dacă aș fi cerut pașaportul CRDS, nu mi-aș fi putut depune candidatura, aceasta fiind condiționată de cartea de identitate.”
Un pas înainte, dar nu suficient
Deși publicarea proiectului de ordonanță de urgență reprezintă un progres, rămâne de văzut dacă acesta va fi implementat rapid și eficient. Deputatul Radu Mihaiu a punctat esența problemei: „Este inacceptabil ca românii din afara granițelor să fie privați de acte de identitate doar pentru că și-au stabilit domiciliul în alt stat. România trebuie să își respecte cetățenii, indiferent unde trăiesc.”
Concluzii amare despre un sistem defect
Acest episod scoate la lumină o problemă mai profundă: incapacitatea cronică a statului român de a-și trata cetățenii cu respect și echitate. Este o lecție dureroasă despre cum nepăsarea și incompetența pot perpetua inegalități flagrante. Rămâne de văzut dacă această ordonanță va marca începutul unei schimbări reale sau dacă va fi doar o altă promisiune goală într-un peisaj politic dominat de stagnare și ipocrizie.
