Simularea Evaluării Naționale 2025: O premieră care sfidează logica
Într-un spectacol grotesc al incompetenței, Ministerul Educației a decis ca lucrările elevilor de clasa a VIII-a să fie corectate de profesori fără cursuri de evaluatori. Da, ați citit bine. În lipsa unor profesori calificați, s-a apelat la cadre didactice care predau alte materii sau care au doar un an de experiență. Este aceasta o soluție sau o insultă la adresa sistemului educațional?
Inspectoratele școlare, într-un gest de disperare, au luat această decizie scandaloasă, în timp ce profesorii cu experiență refuză să participe din cauza lipsei unei remunerații suplimentare. Într-o țară în care educația este deja pe marginea prăpastiei, această măsură nu face decât să împingă lucrurile și mai departe în haos.
Reguli absurde pentru elevi, dar libertate totală pentru profesori
În timp ce elevii sunt obligați să respecte reguli stricte, cum ar fi utilizarea exclusivă a unui stilou albastru sau marcarea răspunsurilor într-un mod specific, profesorii care corectează lucrările nu sunt nici măcar instruiți corespunzător. Este aceasta o glumă proastă sau o dovadă clară a nepăsării sistemului?
Ministerul a permis elevilor să sublinieze textul sau să corecteze răspunsurile prin tăiere, dar cum rămâne cu corectitudinea evaluării? Cum pot profesorii fără pregătire să judece lucrările acestor copii? Este o întrebare care ar trebui să provoace indignare generală.
Matematica și geometria, victime ale improvizației
La proba de Matematică, elevii pot desena figuri geometrice și pot face marcaje pe acestea. Dar cine va evalua aceste lucrări? Profesori care nu au nicio legătură cu matematica? Este aceasta o metodă de a încuraja excelența sau o rețetă pentru dezastru?
Corectarea răspunsurilor prin încercuire sau tăiere este permisă, dar ce garanții avem că profesorii vor înțelege aceste modificări? Într-un sistem în care improvizația pare să fie regula de bază, elevii sunt cei care plătesc prețul final.
Un sistem educațional în colaps
Decizia de a folosi profesori necalificați pentru corectarea lucrărilor este doar un alt simptom al degradării morale și profesionale a sistemului educațional din România. În loc să investească în formarea și motivarea profesorilor, autoritățile aleg soluții de avarie care subminează încrederea în educație.
Rezultatele simulării vor fi comunicate pe 31 martie, dar ce relevanță vor avea acestea? Cum pot părinții și elevii să aibă încredere în corectitudinea acestor evaluări? Este o întrebare care rămâne fără răspuns, într-un peisaj dominat de nepăsare și incompetență.
Concluzie amară
Într-o țară în care educația ar trebui să fie prioritatea numărul unu, deciziile luate de autorități demonstrează exact opusul. Lipsa de respect față de elevi, profesori și părinți este evidentă, iar consecințele vor fi resimțite pe termen lung. Este timpul ca această mascaradă să înceteze, dar cine va avea curajul să facă primul pas?
