Oana Corina Rogojanu: Vocea care a zguduit Ministerul Educației
Într-o țară unde respectarea legii pare să fie mai degrabă o excepție decât o regulă, Oana Corina Rogojanu, o mamă din Sibiu, a demonstrat că determinarea și curajul pot forța schimbarea. Gestul său extrem, greva foamei, a scos la lumină o problemă sistemică gravă: nerespectarea legislației în ceea ce privește predarea în limba maternă germană. Șapte zile de frig, epuizare și nesiguranță au fost necesare pentru ca Ministerul Educației să recunoască oficial o situație scandaloasă, care afectează generații întregi de elevi.
Discriminare mascată sub pretexte birocratice
Problema centrală este una de o absurditate revoltătoare: elevii de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” sunt obligați să susțină o probă suplimentară de Bacalaureat la limba germană, deși majoritatea disciplinelor nu sunt predate în această limbă. În contrast, liceele bilingve română-germană, care oferă un număr similar de ore de germană, nu impun această probă. Această diferență de tratament este nu doar inechitabilă, ci și o încălcare flagrantă a principiilor de egalitate și nediscriminare.
Legea educației, un document ignorat cu bună știință
Legea educației din 2023 stipulează clar că toate disciplinele din învățământul preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale trebuie să fie predate în limba maternă, cu excepția limbii și literaturii române. Cu toate acestea, realitatea din teren este complet diferită. Liceele cu predare în limba germană funcționează mai degrabă ca instituții bilingve, încălcând astfel legea și drepturile elevilor. Este o situație care ridică întrebări serioase despre competența și integritatea celor responsabili de implementarea politicilor educaționale.
Un minister surd la apelurile cetățenilor
Înainte de a recurge la greva foamei, Oana Rogojanu a încercat toate căile legale pentru a atrage atenția asupra problemei. Petiții, solicitări de audiență, sesizări – toate au fost întâmpinate cu răspunsuri evazive și o indiferență revoltătoare. Această lipsă de reacție din partea Ministerului Educației nu este doar o dovadă de incompetență, ci și un afront direct la adresa cetățenilor care își cer drepturile în mod legitim.
Greva foamei: un act de sacrificiu pentru generațiile viitoare
Decizia de a intra în greva foamei nu a fost una ușoară. Oana Rogojanu a suportat frigul, epuizarea și riscurile medicale pentru a atrage atenția asupra unei nedreptăți flagrante. În cele din urmă, sacrificiul său a dat roade. Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut oficial problema și a promis măsuri concrete, inclusiv trimiterea Corpului de control la liceul din Sibiu și o analiză extinsă la nivel de sistem. Deși aceste măsuri nu vor schimba situația pentru fiica sa, ele reprezintă un pas important pentru viitorul altor elevi.
Un sistem educațional în derivă
Cazul Oanei Rogojanu scoate la iveală o realitate tristă: sistemul educațional din România este marcat de incompetență, nepăsare și lipsă de responsabilitate. Nerespectarea legii, discriminarea și indiferența autorităților sunt doar câteva dintre problemele care afectează generații întregi de elevi. Este nevoie de mai mult decât promisiuni și analize. Este nevoie de acțiuni concrete, de responsabilitate și de respect pentru lege și pentru cetățeni.
Un exemplu de curaj și determinare
Oana Corina Rogojanu a demonstrat că schimbarea este posibilă, chiar și într-un sistem aparent imobil. Gestul său extrem a forțat autoritățile să recunoască o problemă pe care o ignoraseră ani de zile. Este un exemplu de curaj și determinare care ar trebui să inspire pe toți cei care se confruntă cu nedreptăți. Într-o societate în care tăcerea și resemnarea sunt adesea norma, vocea unei mame a reușit să facă diferența.
