Patru noi puncte de trecere între România și Ungaria: o promisiune sau o iluzie?
Într-un spectacol de declarații și promisiuni, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat cu mare fast că România și Ungaria vor fi legate prin patru noi puncte de trecere după intrarea în spațiul Schengen. Acest anunț vine în urma discuțiilor cu Peter Szijjarto, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, aflat în vizită în România. Dar cât de mult din această poveste este realitate și cât este doar o altă încercare de a masca ineficiența cronică a autorităților?
Conexiuni noi sau vechi promisiuni reciclate?
Lista proiectelor prezentate include DEx Satu Mare-Oar și DEx M49, DEx Arad-Oradea și Autostrada M44, Beba Veche-Kubekhaza și un nou pod peste râul Mureș între Cenad și Magyarcsanad. Sună impresionant, nu-i așa? Dar să nu uităm că astfel de proiecte au fost anunțate și în trecut, doar pentru a rămâne blocate în hățișurile birocratice sau abandonate din lipsă de finanțare. Este greu să nu privim aceste promisiuni cu scepticism, având în vedere istoricul lamentabil al infrastructurii din România.
Schengen: o oportunitate sau o povară?
Intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, începând cu 1 decembrie 2025, a fost prezentată ca o mare victorie. Totuși, această realizare vine cu responsabilități uriașe, transformând cele două țări în granițe externe ale Uniunii Europene. În acest context, întrebarea care se pune este dacă România este cu adevărat pregătită să gestioneze aceste noi provocări sau dacă va continua să fie un exemplu de incompetență administrativă și nepăsare politică.
Portul Constanța: un miraj pentru investitori?
Sorin Grindeanu a subliniat că portul Constanța devine mai accesibil pentru industria din Ungaria, ceea ce ar trebui să atragă investitori și să întărească economiile celor două țări. Dar să fim sinceri: fără o infrastructură rutieră și feroviară adecvată, aceste declarații sunt doar vorbe goale. Portul Constanța poate fi o poartă de acces strategică, dar fără conexiuni eficiente, rămâne doar un potențial neexploatat.
Realitate sau propagandă politică?
Este imposibil să nu observăm că acest anunț vine într-un moment în care clasa politică românească este sub presiune, iar încrederea publicului în instituții este la un minim istoric. Astfel de promisiuni grandioase sunt adesea folosite pentru a distrage atenția de la problemele reale, cum ar fi corupția endemică, lipsa de transparență și incapacitatea de a implementa proiecte esențiale pentru dezvoltarea țării.
Concluzie amară
În timp ce autoritățile se laudă cu planuri mărețe, realitatea de pe teren rămâne sumbră. România are nevoie de mai mult decât declarații pompoase; are nevoie de acțiuni concrete, de responsabilitate și de o viziune pe termen lung. Până atunci, aceste patru noi puncte de trecere rămân doar un alt episod din teatrul absurd al politicii românești.
