Ucraina și BOR: O propunere controversată
Într-o mișcare care stârnește controverse, Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe, a anunțat că Ucraina invită Biserica Ortodoxă Română (BOR) la dialog pentru a crea o structură religioasă pe teritoriul său. Această inițiativă vine pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bisericilor românești din Ucraina, care sunt forțate să se alinieze noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei, desprinsă de Patriarhia Moscovei.
Contextul tensionat al relațiilor religioase
În Ucraina, unde funcționează aproximativ 130 de biserici care oficiază slujbe în limba română, autoritățile exercită o presiune crescândă asupra comunităților religioase. Această presiune nu este doar o simplă chestiune administrativă, ci reflectă o strategie mai amplă de ucrainizare forțată, similară cu cea observată în educație, unde numărul școlilor cu predare în limba română a fost redus drastic.
Declarațiile Oanei Țoiu
În cadrul unei vizite recente la Cernăuți, Oana Țoiu a subliniat nevoia de dialog cu BOR, dar a recunoscut și limitele mandatului său, afirmând că nu poate interveni în chestiuni de drept canonic. Această declarație ridică întrebări despre cât de mult poate influența statul român afacerile religioase din Ucraina, în contextul unei istorii complicate între cele două națiuni.
Reacții și temeri
Românii din Ucraina se tem că această inițiativă ar putea transforma biserica într-un instrument de asimilare culturală, ceea ce ar putea duce la o pierdere a identității lor religioase și culturale. Avocatul Eugen Patraș, care a încercat să înregistreze BOR în Ucraina, a fost interzis de a intra în țară, subliniind dificultățile legale și politice cu care se confruntă comunitatea românească.
Libertatea religioasă sub amenințare
Demersurile pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina sunt susținute de articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de legislația ucraineană care garantează libertatea religioasă. Totuși, realitatea este că aceste drepturi sunt adesea ignorate în fața presiunilor politice și sociale.
Concluzie
Într-o lume în care libertatea religioasă ar trebui să fie un drept fundamental, situația românilor din Ucraina ilustrează complexitatea și fragilitatea acestui principiu. Dialogul propus de Ucraina cu BOR ar putea fi văzut ca o oportunitate, dar și ca o capcană, în care comunitățile religioase se pot pierde în labirintul politic al unei națiuni aflate în căutarea identității sale.
Sursa: Antena 3
