Undă verde pentru finalizarea unui proiect istoric: Amenajarea Hidroenergetică Cerna – Belareca
După decenii de stagnare și o istorie marcată de neglijență și abandon, proiectul hidroenergetic Cerna – Belareca primește, în sfârșit, aprobarea necesară pentru a fi finalizat. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat cu emfază emiterea acordului de mediu, subliniind că acest pas reprezintă o piatră de hotar în drumul României către independența energetică. Dar cât de mult din această retorică este realitate și cât este doar o altă promisiune politică?
Proiectul, început acum 45 de ani și abandonat la un stadiu de 80% în anii ’90, a fost prezentat ca o soluție salvatoare pentru suplimentarea capacității de producție energetică a țării. Cu o promisiune de 40,2 GWh/an și o capacitate de stocare de 4,15 GWh energie electrică, barajul de la Cornereva ar trebui să fie un simbol al progresului. Însă, în spatele acestor cifre optimiste, se ascunde o întrebare fundamentală: de ce a fost nevoie de aproape jumătate de secol pentru a ajunge aici?
Un proiect vechi, ambalat în ambiții noi
Mircea Fechet a declarat că toate etapele impactului asupra mediului au fost parcurse, iar proiectul respectă atât legislația națională, cât și normele europene. Studiile de specialitate, inclusiv cele privind impactul asupra corpurilor de apă și mediului, au fost supuse consultării publicului. Cu toate acestea, absența dezbaterilor publice și a observațiilor ridică semne de întrebare. Este aceasta o dovadă de transparență sau doar o altă demonstrație de indiferență din partea autorităților?
Într-o țară în care proiectele de infrastructură sunt adesea sinonime cu întârzieri, costuri umflate și lipsă de responsabilitate, finalizarea acestui proiect ar trebui să fie un motiv de sărbătoare. Totuși, rămâne de văzut dacă promisiunile vor fi respectate sau dacă vom asista la un alt episod de incompetență administrativă.
Hidroelectrica: salvator sau complice?
Investiția, realizată de Hidroelectrica, vine într-un moment în care compania este deja implicată în alte proiecte de amploare. Deși se vorbește despre consolidarea securității energetice și reducerea facturilor la energie, nu putem ignora riscurile asociate cu o astfel de expansiune. Vor reuși autoritățile să gestioneze eficient resursele sau vom asista la o nouă rundă de scandaluri și acuzații de corupție?
Într-un context în care România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, finalizarea Amenajării Hidroenergetice Cerna – Belareca ar putea fi un pas înainte. Dar fără o monitorizare strictă și o transparență reală, acest proiect riscă să devină doar un alt exemplu de promisiuni goale și oportunități ratate.
