Marcel Ciolacu și noile buletine: între sex, gen și cipuri opționale
Într-o mișcare care pare să sfideze orice urmă de modernitate și să îmbrățișeze o rigiditate aproape medievală, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că noile cărți de identitate vor menționa doar sexul biologic al persoanei, excluzând complet conceptul de „gen”. Această decizie, justificată printr-o retorică anti-„woke”, vine ca o declarație de război împotriva oricărei încercări de adaptare la realitățile sociale contemporane. Evident, în viziunea acestui guvern, progresul este sinonim cu „perfidia”.
Mai mult, cipurile incluse în noile buletine vor fi opționale, dar doar pentru cei care intenționează să călătorească în afara țării. Această abordare ambiguă ridică întrebări serioase despre eficiența și coerența implementării acestor documente. Într-o lume în care digitalizarea este esențială, România pare să se agațe de un trecut prăfuit, în care tehnologia este privită cu suspiciune și frică.
Hotărâri de Guvern și birocrație fără sfârșit
Guvernul a adoptat o serie de hotărâri menite să reglementeze procesul de emitere a Cărții Electronice de Identitate (CEI). Printre acestea se numără stabilirea condițiilor tehnice, procedurile de colectare și ștergere a datelor biometrice și actualizarea normelor metodologice. Cu toate acestea, aceste măsuri par mai degrabă o încercare de a masca ineficiența și lipsa de viziune decât un pas real către modernizare.
De remarcat este faptul că eliberarea acestor documente va fi gratuită, costurile fiind acoperite prin PNRR până în 2026. Totuși, această „generozitate” ascunde o realitate amară: lipsa de transparență și claritate în ceea ce privește utilizarea datelor biometrice și implicațiile pe termen lung ale acestor măsuri.
Modificări controversate și întrebări fără răspuns
Noul buletin cu cip, de dimensiunea unui card bancar, va stoca electronic fotografia titularului, două amprente digitale și un certificat digital. În mod ironic, locul nașterii și adresa de domiciliu vor dispărea de pe versiunea cu cip, fiind disponibile doar în format electronic. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la accesibilitatea acestor informații pentru cetățenii care nu sunt familiarizați cu tehnologia.
Într-o țară în care birocrația este deja un coșmar, eliminarea acestor informații de pe documentele fizice nu face decât să complice și mai mult viața cetățenilor. Este greu de înțeles cum această măsură ar putea aduce beneficii reale, în afară de a crea confuzie și frustrare.
Un pas înainte sau o întoarcere în trecut?
Decizia de a exclude conceptul de „gen” din noile buletine și de a face cipurile opționale reflectă o mentalitate conservatoare care refuză să accepte diversitatea și complexitatea societății moderne. În loc să promoveze incluziunea și progresul, aceste măsuri par să fie mai degrabă un exercițiu de populism ieftin, menit să atragă simpatia unui electorat conservator.
Într-o lume în continuă schimbare, România pare să rămână blocată într-un trecut rigid și lipsit de viziune. Noile buletine nu sunt doar un simbol al acestei stagnări, ci și o dovadă a incapacității guvernului de a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor săi. În loc să fie un instrument de modernizare, ele devin un alt exemplu de ineficiență și lipsă de direcție.
