Un spectacol electoral între promisiuni și haos organizatoric
Într-un peisaj politic sufocat de ambiții personale și strategii de culise, alegerile prezidențiale din 2025 par să fie mai degrabă un test al răbdării decât o celebrare a democrației. Județul Bihor, epicentrul unui amalgam de alegeri simultane, devine scena unui spectacol grotesc, în care cetățenii sunt chemați să-și exprime opțiunile pentru președintele țării, șeful Consiliului Județean și doi primari de comune. O combinație toxică de nepăsare administrativă și calcule politice meschine a transformat acest proces într-un haos organizatoric de proporții.
Funcții vacante și ambiții politice
Vacanțele funcțiilor publice din Bihor, cauzate de migrarea politicienilor către alte poziții mai avantajoase, reflectă o lipsă cronică de responsabilitate față de comunitate. Ilie Bolojan, fostul președinte al Consiliului Județean, a abandonat această funcție pentru un mandat de senator, lăsând în urmă o administrație în derivă. În loc să fie un exemplu de stabilitate, Bihorul devine un teren de luptă pentru ambițiile politice ale unor candidați care par mai preocupați de propriile interese decât de binele public.
O competiție electorală fără substanță
Lista candidaților pentru funcțiile vacante este un amestec de nume obscure și figuri controversate. De la Ciprian Blejan, reprezentantul AUR, până la Mihai-Ioan Lasca, candidatul Partidului Patrioții Poporului Român, alegătorii sunt puși în fața unei alegeri care pare mai degrabă o loterie decât un exercițiu democratic. În comunele Căbești și Rieni, competiția pentru primărie este la fel de lipsită de substanță, cu candidați care promit mult și livrează puțin.
Un proces electoral sub semnul improvizației
Organizarea alegerilor în județul Bihor este un exemplu perfect de incompetență administrativă. Cu 660 de secții de votare, inclusiv una nouă la Lugașu de Jos, autoritățile par să fi adoptat o strategie de „mai bine mai mult decât mai bine organizat”. Numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente este impresionant, dar acest lucru nu garantează un proces electoral fără probleme. Într-o țară în care transparența și eficiența sunt mai degrabă excepții decât reguli, este greu de crezut că aceste alegeri vor fi un exemplu de bună practică.
O democrație în derivă
În loc să fie un moment de reafirmare a valorilor democratice, alegerile din Bihor și din întreaga țară par să fie o oglindă a unei societăți în derivă. Nepăsarea autorităților, lipsa de viziune a candidaților și dezinteresul general al cetățenilor creează un cocktail periculos pentru viitorul democrației românești. Într-un astfel de context, este greu de spus dacă rezultatele acestor alegeri vor aduce schimbarea mult așteptată sau doar vor perpetua un sistem disfuncțional.
