Haos organizatoric în licee: o criză previzibilă, dar ignorată
Cu doar trei săptămâni înainte de probele orale ale bacalaureatului, liceele din România se confruntă cu o situație dezastruoasă. Ministerul Educației, într-un gest de nepăsare cronică, a decis să lase întreaga responsabilitate pe umerii directorilor de liceu, oferind doar recomandări vagi și lipsite de substanță. Este pentru prima dată când aceste probe sunt programate în timpul iernii, iar consecințele sunt pe măsură: confuzie, stres și o lipsă totală de coordonare.
Decizia de a organiza probele orale în luna ianuarie, fără o strategie clară, demonstrează o incompetență administrativă revoltătoare. Profesorii și directorii sunt lăsați să improvizeze soluții pentru a nu afecta cursurile celorlalți elevi, în timp ce Ministerul se mulțumește să trimită o listă de recomandări, care mai mult încurcă decât ajută. În liceele cu program de dimineață, elevii ar putea fi mutați la cursuri după-amiaza, o soluție care nu face decât să amplifice haosul.
O decizie controversată și consecințele ei
Fostul ministru al Educației, Ligia Deca, a justificat această schimbare prin dorința de a facilita accesul absolvenților la universități din străinătate și de a evita temperaturile ridicate din vară. Totuși, această decizie ridică întrebări serioase despre prioritățile sistemului educațional. În loc să investească în infrastructură, cum ar fi instalarea de aparate de aer condiționat, autoritățile au preferat să modifice calendarul examenelor, creând un lanț de probleme pentru profesori, elevi și părinți.
În vara precedentă, profesorii care au susținut examenul de titularizare au beneficiat de săli dotate cu aer condiționat. De ce nu s-a aplicat aceeași soluție și pentru bacalaureat? Răspunsul este simplu: lipsa de viziune și o indiferență crasă față de nevoile reale ale elevilor și profesorilor. În schimb, s-a optat pentru o măsură care perturbă întregul sistem educațional.
Impactul asupra elevilor și profesorilor
Elevii din clasele mai mici sunt cei mai afectați de această decizie. În lipsa unor soluții clare, directorii sunt nevoiți să reducă orele de curs sau să reorganizeze programul, ceea ce afectează calitatea educației. Profesorii, la rândul lor, sunt puși în situația de a jongla cu un program haotic, fără sprijin real din partea autorităților.
Este evident că această criză era previzibilă încă din vară, când părinții și cadrele didactice au avertizat asupra problemelor care vor apărea. Cu toate acestea, Ministerul Educației a ales să ignore aceste semnale, demonstrând o aroganță și o nepăsare greu de justificat.
Un sistem educațional în derivă
Problemele nu se opresc aici. Probele scrise ale bacalaureatului vor fi susținute cu două săptămâni mai devreme, o altă decizie care complică inutil situația. În loc să se concentreze pe soluții sustenabile, autoritățile par să ia decizii pe genunchi, fără a evalua impactul pe termen lung asupra elevilor și profesorilor.
Acest haos organizatoric este doar un simptom al unui sistem educațional aflat în derivă, unde deciziile sunt luate fără consultare și fără o strategie clară. În loc să prioritizeze nevoile elevilor, Ministerul Educației pare mai preocupat de a-și acoperi propriile greșeli, lăsând școlile să se descurce singure.
Concluzie amară
Într-o țară unde educația ar trebui să fie o prioritate, realitatea din licee este o dovadă a eșecului sistemic. Deciziile luate fără consultare și fără o planificare adecvată nu fac decât să submineze încrederea în sistemul educațional. Elevii, profesorii și părinții merită mai mult decât un minister care își pasează responsabilitățile și se ascunde în spatele unor recomandări inutile.
