Generalul Zisu și spectacolul penibil al nevinovăției
Într-un scenariu care pare desprins dintr-un teatru absurd, generalul-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu își clamează nevinovăția cu o insistență aproape comică. Aflat în mijlocul unui scandal de proporții, acesta susține că tablourile ridicate dintr-o locație asociată lui nu sunt valoroase, iar gențile și ceasurile confiscate sunt, de fapt, falsuri. O apărare care, mai degrabă decât să inspire încredere, ridică întrebări despre cât de jos poate coborî un individ pentru a-și salva imaginea publică.
Tablouri fără valoare și ceasuri de duzină
Generalul Zisu afirmă, prin intermediul avocatei sale, că tablourile confiscate sunt lucrări ale unor pictori amatori, achiziționate la prețuri modice sau primite prin donație. Într-un gest de o ironie cruntă, acesta declară că nici măcar nu știe numărul exact al tablourilor, dar este sigur că nu sunt două mii, așa cum s-a vehiculat. Mai mult, ceasurile și gențile ridicate ar fi replici ieftine, un detaliu care, în loc să-l exonereze, adâncește ridicolul situației.
Un militar „afectat” de presă
Într-un comunicat de presă, avocata generalului deplânge faptul că acesta află detalii despre dosarul său din mass-media, acuzând o conspirație menită să-i distrugă imaginea. Este fascinant cum un individ care a servit țara timp de patruzeci de ani, conform propriilor declarații, nu poate înțelege că transparența și responsabilitatea sunt esențiale într-o democrație. În loc să ofere explicații clare, generalul preferă să joace rolul victimei, o strategie care nu face decât să sublinieze lipsa de credibilitate.
Contracte umflate și acuzații grave
Procurorii DNA îl acuză pe generalul Zisu de abuz în serviciu, susținând că acesta ar fi facilitat acordarea unui contract de extindere a Cimitirului Militar Ghencea unei companii implicate în lucrări fictive. Sumele vehiculate sunt amețitoare, iar detaliile despre lucrările inexistente de evacuare a pământului și umplere cu moloz sunt de-a dreptul revoltătoare. Într-o țară în care corupția este endemică, astfel de practici nu mai surprind, dar continuă să provoace indignare.
O cauțiune astronomică și o apărare lamentabilă
Valoarea cauțiunii stabilite pentru generalul Zisu, un milion de lei, reflectă gravitatea acuzațiilor. Cu toate acestea, apărarea sa se bazează pe argumente puerile și pe o retorică menită să distragă atenția de la faptele reale. Declarațiile despre respectul față de lege și principiile etice solide sunt, în acest context, nu doar lipsite de substanță, ci și profund insultătoare pentru o societate care se confruntă zilnic cu efectele devastatoare ale corupției.
Un final previzibil?
În timp ce generalul Zisu își proclamă nevinovăția, ancheta continuă să scoată la lumină detalii care pun sub semnul întrebării integritatea sa. Într-o societate în care astfel de cazuri sunt mai degrabă regula decât excepția, rămâne de văzut dacă justiția va reuși să facă lumină sau dacă acest episod va fi îngropat, la fel ca molozul fictiv din contractele investigate.
