Tranziția energetică: între idealism și pragmatism
Într-o lume în care discursurile despre energie verde și sustenabilitate sunt omniprezente, România se află la o răscruce de drumuri. Forumul „Dezvoltăm România Energy: Green Deal vs. Smart Deal” a scos la iveală o realitate dureroasă: politicile de decarbonizare, promovate cu o insistență aproape fanatică, au dus la pierderi uriașe în capacitatea energetică a țării. În loc să ne consolidăm poziția, am pierdut echivalentul a zece reactoare nucleare până în 2022. Și, ca și cum nu ar fi fost suficient, riscul de a pierde alte 1.755 de megawați este iminent. Cine plătește prețul acestor decizii absurde? Cetățeanul de rând, evident.
Investiții „inteligente” sau promisiuni deșarte?
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a prezentat o viziune ambițioasă pentru viitorul energetic al României. De la proiecte nucleare precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, până la hidrocentrale abandonate de decenii, toate par să fie pe lista de priorități. Dar cât de realistă este această listă? Într-o țară unde birocrația sufocă orice inițiativă, iar autorizațiile pentru proiecte durează ani de zile, aceste planuri riscă să rămână simple declarații politice. În timp ce alte state europene investesc masiv în rețele moderne, România se zbate să deblocheze proiecte începute înainte de 1989. Este aceasta o strategie sau doar o altă demonstrație de incompetență?
Green Deal vs. Smart Deal: o dezbatere necesară
Conceptul de „Green Deal” a fost criticat vehement în cadrul forumului, fiind considerat o etichetă promovată pe principii economice greșite. Ondřej Šafář, CEO-ul Evryo Power, a subliniat că tranziția verde ar trebui să fie, de fapt, o tranziție inteligentă. Investițiile în surse regenerabile sunt nu doar mai ieftine, ci și mai eficiente. Cu toate acestea, România pare să fie prinsă într-un cerc vicios al indeciziei și al lipsei de viziune. În timp ce alte țări își construiesc infrastructuri moderne, noi riscăm să rămânem blocați în trecut, plătind prețuri exorbitante pentru energie.
Neptun Deep: speranță sau iluzie?
Proiectul Neptun Deep, considerat cel mai ambițios din sectorul energetic românesc, promite să transforme România într-un hub energetic regional. Cu o investiție de 4 miliarde de euro și un impact economic estimat la 20 de miliarde de euro, acest proiect ar putea schimba regulile jocului. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii. Într-o țară unde instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt la ordinea zilei, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor deveni realitate sau vor sfârși ca alte proiecte grandioase, îngropate în hârtii și scandaluri.
Energia nucleară: soluție sau problemă?
În timp ce Europa își îndreaptă atenția spre surse regenerabile, România continuă să mizeze pe energia nucleară. Proiectele de retehnologizare și extindere a capacităților nucleare sunt prezentate ca soluții salvatoare. Dar cât de sustenabilă este această strategie pe termen lung? Într-un context global în care tehnologiile de stocare și captare a carbonului evoluează rapid, insistența asupra energiei nucleare ridică semne de întrebare. Este aceasta o alegere pragmatică sau doar o încercare disperată de a menține status quo-ul?
Concluzie: un viitor incert
România se află într-un moment critic. Deciziile luate acum vor determina nu doar securitatea energetică a țării, ci și poziția sa pe scena europeană. Într-o lume în continuă schimbare, unde tranziția energetică este inevitabilă, România trebuie să aleagă între stagnare și progres. Dar, pentru a face acest lucru, este nevoie de mai mult decât promisiuni și discursuri. Este nevoie de acțiuni concrete, de investiții reale și de o viziune clară. Fără acestea, viitorul nostru energetic rămâne doar o iluzie.
Sursa: www.antena3.ro/actualitate/dezvoltam-romania-energy-green-deal-vs-smart-deal-745283.html