Crin Antonescu și proiectul cărții: o pledoarie pentru educație și cultură
Într-o societate care pare să fi uitat valorile fundamentale ale educației, Crin Antonescu, candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, aduce în discuție o problemă de o gravitate alarmantă: absența lecturii în școlile românești. Declarațiile sale, făcute în urma vizitei la Biblioteca Județeană Mureș, subliniază o realitate tristă, dar incontestabilă – cartea, simbol al cunoașterii și al progresului, este tot mai marginalizată într-un sistem educațional care se prăbușește sub greutatea propriei incompetențe.
Antonescu, un susținător declarat al culturii și educației, a recunoscut că, deși proiectul său prezidențial include aceste domenii, nu există încă un plan dedicat exclusiv cărții. Cu toate acestea, el a sugerat că un astfel de proiect ar fi nu doar necesar, ci și urgent. „Cartea ne-a făcut ceea ce suntem astăzi”, a afirmat el, subliniind că societățile civilizate continuă să valorizeze lectura, în timp ce România pare să se afunde într-o ignoranță colectivă, alimentată de nepăsarea autorităților și de indiferența generalizată.
Un sistem educațional în derivă: cine poartă responsabilitatea?
Declarațiile lui Antonescu au fost un răspuns direct la poziția președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a deplâns faptul că lectura a devenit o raritate în școlile românești. Într-un ton ferm, dar realist, Antonescu a arătat cu degetul spre cei care ar trebui să fie gardienii educației: ministrul Educației, elita universitară, corpul didactic și, nu în ultimul rând, părinții. Este o problemă sistemică, a spus el, una care nu poate fi rezolvată prin inițiative izolate sau prin promisiuni electorale goale.
Într-un gest simbolic, Antonescu a semnat în Cartea de Aur a Bibliotecii Județene Mureș, un loc care adăpostește comori literare precum o carte din 1485, păstrată în stare perfectă. Acest gest nu este doar o demonstrație de respect pentru patrimoniul cultural, ci și un apel la conștientizare – o încercare de a trezi o societate adormită, care pare să fi uitat că educația este fundamentul oricărei națiuni puternice.
Un apel la acțiune sau o simplă retorică electorală?
Deși Antonescu a evitat să promită soluții miraculoase, declarațiile sale ridică întrebări importante despre viitorul educației în România. Este suficient să recunoaștem problemele fără a oferi soluții concrete? Sau poate că simpla recunoaștere a acestor probleme este primul pas spre schimbare? În orice caz, mesajul său este clar: fără o reformă profundă a sistemului educațional, România riscă să rămână prizoniera unui trecut glorios, dar irelevant în contextul provocărilor actuale.
Lectura – o prioritate uitată
Într-o lume dominată de tehnologie și superficialitate, lectura rămâne un bastion al gândirii critice și al creativității. Antonescu a reamintit că „cartea nu are vârstă” și că valorile pe care le promovează sunt atemporale. Cu toate acestea, realitatea din școlile românești contrazice această viziune. Copiii și tinerii citesc din ce în ce mai puțin, iar acest declin al interesului pentru lectură reflectă o criză mai profundă – una care afectează nu doar educația, ci și identitatea culturală a națiunii.
Vizita lui Antonescu în județele Harghita și Mureș, deși parte a campaniei sale electorale, a fost și o oportunitate de a aduce în prim-plan o problemă care ar trebui să preocupe întreaga societate. Rămâne de văzut dacă acest apel la conștientizare va avea un impact real sau dacă va fi uitat, ca multe alte inițiative bine intenționate, dar lipsite de susținere concretă.
