Modernizarea avioanelor IAR-99 SM: o promisiune întârziată
Într-o demonstrație de zbor ce ar fi trebuit să inspire încredere, cinci avioane IAR-99 SM modernizate la Fabrica de Avioane din Craiova au fost prezentate ca fiind pregătite să intre în dotarea Ministerului Apărării Naționale. Cu toate acestea, realitatea din spatele acestor anunțuri grandioase este una care ridică întrebări serioase despre eficiența și responsabilitatea celor implicați.
Contractul de modernizare a zece avioane IAR-99 Standard Modernizat (SM), în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, a fost semnat cu termen de livrare stabilit pentru februarie 2024. Suntem însă în martie 2025, iar doar cinci aeronave sunt gata, iar restul proiectului este împins spre un termen incert, la finalul acestui an. Această întârziere nu doar că subminează încrederea în capacitatea industriei aeronautice românești, dar ridică și semne de întrebare cu privire la gestionarea fondurilor publice.
O demonstrație de zbor sau o demonstrație de incompetență?
Prezența ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, la demonstrația de zbor a fost menită să confere greutate evenimentului. Totuși, această apariție nu poate masca realitatea amară: un proiect întârziat, cu costuri ridicate și o execuție care lasă de dorit. În timp ce oficialii se laudă cu progresele făcute, întârzierea de peste un an a livrării aeronavelor este o dovadă clară a ineficienței și lipsei de responsabilitate.
Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, a încercat să prezinte situația într-o lumină favorabilă, subliniind importanța demonstrației de zbor. Însă, în spatele acestor declarații optimiste, rămâne o întrebare esențială: cine răspunde pentru întârzierile și costurile suplimentare generate de acest proiect?
Un contract generos, dar fără rezultate concrete
Valoarea contractului de 275 de milioane de lei fără TVA ar fi trebuit să asigure o modernizare rapidă și eficientă a celor zece avioane. În schimb, întârzierile și lipsa de transparență în execuția proiectului sugerează o gestionare defectuoasă a resurselor. Într-un context în care securitatea națională este o prioritate, astfel de întârzieri sunt nu doar inacceptabile, ci și periculoase.
Este imperativ ca autoritățile să ofere explicații clare și să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Lipsa de responsabilitate și transparență în gestionarea acestui proiect este un simptom al unei probleme mai mari, care afectează nu doar industria aeronautică, ci și alte sectoare strategice din România.
Consecințele tăcerii și complicității
În timp ce oficialii continuă să promoveze imaginea unui succes, realitatea este că întârzierile și ineficiența proiectului IAR-99 SM reprezintă un eșec major. Tăcerea complice a celor implicați și lipsa de măsuri concrete pentru a remedia situația nu fac decât să agraveze problema. Este timpul ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să demonstreze că interesul național este mai presus de orice.
Modernizarea avioanelor IAR-99 SM ar fi trebuit să fie un exemplu de succes al industriei aeronautice românești. În schimb, a devenit un simbol al întârzierilor, ineficienței și lipsei de responsabilitate. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor avea curajul să abordeze aceste probleme și să asigure finalizarea proiectului în termenii stabiliți.
