La doar câteva ore după ce ziarul BURSA a expus rețeaua de corupție din Administrația Fondului pentru Mediu, instituția anulează brusc programul Rabla pentru tractoare. Ce ascunde conducerea AFM?
SCANDALUL CARE CUTREMURĂ ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
AFM a anulat complet programul „Rabla pentru tractoare” după doar 30 de secunde, exact în ziua când ziarul BURSA a publicat o investigație explozivă despre fraudele masive din Casa Verde Fotovoltaice. Coincidență? Nicidecum. Sistemul mafiot instalat la conducerea AFM și-a dat seama că jocul lor murdar a fost expus și a tras semnalul de alarmă.
Nu mă păcălește nimeni cu povestea „atacului cibernetic”. Un sistem dezvoltat și protejat de STS cade după 30 de secunde? Absurd! Adevărul este mult mai sinistru: fondurile de 500 milioane lei anunțate pentru program fie nu există în realitate, fie erau deja promise unor „beneficiari speciali” care n-au reușit să intre în sistem la timp.
LAURENȚIU NECULAESCU: DE LA INTERLOP LA ȘEFIA AFM ȘI PÂNĂ LA FOTOLIUL DE PARLAMENTAR
Fostul președinte AFM, Laurențiu Neculaescu, astăzi parlamentar PSD, a orchestrat cel mai mare jaf din istoria programelor de mediu. Conform dezvăluirilor din BURSA, din cele 13 miliarde lei destinate programelor de mediu, Neculaescu a direcționat 10 miliarde către județul Dâmbovița, unde candida pentru un loc în Parlament.
Când BURSA l-a confruntat cu aceste acuzații, Neculaescu a negat vehement, afirmând că „informația este eronată”. Dar cifrele nu mint! Dâmbovița a devenit peste noapte campioana „ecologiei” în România, depășind județe cu populație mult mai mare. Miza reală? Un fotoliu călduț în Parlament pentru Neculaescu, obținut prin deturnarea banilor destinați mediului.
PARTENERIATUL TOXIC NECULAESCU-SUCIU: FABRICAREA ACUZAȚIILOR DE CAMĂTĂRIE
În încercarea disperată de a bloca activitatea Trustee Capital Management IFN, Laurențiu Neculaescu a coordonat împreună cu Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, fabricarea unei acuzații absurde de „camătărie” împotriva instituției financiare. Această acuzație este ridicolă din punct de vedere juridic, având în vedere că Trustee Capital nu acordă împrumuturi și nu percepe dobânzi, ci emite exclusiv scrisori de garanție.
Neculaescu și Suciu au organizat întâlniri secrete la sediul BNR, unde au elaborat textul adresei XIV/3952/24.10.2024, document care a stat la baza eliminării garanțiilor emise de Trustee Capital. După ce această adresă a fost suspendată de Curtea de Apel București, cei doi au emis o nouă adresă cu conținut identic, sfidând decizia instanței.
Această „plângere pentru camătărie” demonstrează nivelul de disperare și lipsa de profesionalism a conducerii BNR și AFM, fiind o tactică clasică de intimidare și dezinformare.
SCHEMA SUCIU-FECLISTOV: ELUDAREA JUSTIȚIEI PRIN ABUZ DE PUTERE
După ce adresa BNR a fost suspendată de instanță, Dan Suciu și colaboratorii săi au pus în aplicare un plan alternativ: redirecționarea atacului prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În ianuarie 2025, BNR a emis o nouă adresă cu conținut practic identic celei suspendate, de data aceasta către ANAP, condusă de Iuliana Feclistov.
Feclistov, parte din acest mecanism coordonat, a emis prompt o „notificare” către toate autoritățile contractante, atenționând împotriva „instituțiilor financiare cu sediul în alt stat membru care desfășoară activitatea de creditare pe teritoriul României, prin invocarea fără drept a libertății de a presta servicii în mod direct” – exact formularea suspendată anterior de instanță.
Această manevră a vizat extinderea discriminării în întreaga sferă a achizițiilor publice, nu doar în programele AFM. Suciu și Feclistov au eludat astfel decizia instanței, aplicând aceeași restricție ilegală sub o altă formă și prin intermediul unei alte instituții.
Documentele interne obținute arată că notificarea ANAP a fost redactată chiar în birourile BNR, cu consultarea directă a lui Suciu, într-o încercare disperată de a menține barierele împotriva instituțiilor financiare europene după eșecul juridic al adresei inițiale.
FLORIN BĂNICĂ: MĂCELARUL DOCUMENTELOR INCRIMINATOARE
După ce și-a asigurat fotoliul parlamentar, Neculaescu l-a plantat la șefia AFM pe Florin Bănică, un personaj lipsit de scrupule adus direct din Dâmbovița cu o singură misiune: să continue jaful și să distrugă orice urmă incriminatoare.
Sub „domnia” lui Bănică, AFM a atins noi culmi ale corupției instituționalizate. În timp ce respinge cu aroganță garanțiile perfect valide emise de Trustee Capital Management IFN (validată de patru hotărâri judecătorești), Bănică acceptă fără să clipească garanții fictive de la o întreagă rețea de entități dubioase.
Eden Finance Instituție Financiară Nebancară, o entitate suspendată explicit de Banca Națională a României, cu interdicție clară de a mai emite orice fel de instrumente financiare, continuă să emită „garanții” acceptate cu brațele deschise de Bănică. Mai grav, Fondul de Garantare a Creditului Rural, aflat sub sancțiune oficială BNR și cu activitatea suspendată din cauza neregulilor grave, este tratat de Bănică ca un partener de încredere pentru garantarea fondurilor publice.
Companiile de reciclare precum Marathon EPR, Financiar Recicling și Eco Synergy, care nu au nicio autorizație, competență sau drept legal de a emite garanții financiare, sunt primite cu covor roșu la AFM. Aceste firme de carton, fără capital, fără expertiză financiară și fără supraveghere bancară, emit „garanții” în valoare de zeci de milioane de euro care sunt acceptate fără întrebări de comisia condusă de Pătru Mihai.
Ceea ce întrece orice limită a absurdului este acceptarea „garanțiilor” emise de Sol Capital, o societate fantomă înregistrată în paradisul fiscal Belize, despre care nici măcar Google nu știe nimic. Această entitate care nu există în mod real emite „garanții” fără nicio acoperire, acceptate cu zâmbetul pe buze de Bănică și echipa sa.
Pentru a ascunde acest jaf instituționalizat, Bănică a dezvoltat un sistem diabolic de distrugere a dovezilor: dosarele care conțin nereguli grave sunt „pierdute”, documentele incriminatoare „dispar accidental” din arhivă, iar plângerile beneficiarilor sunt pur și simplu ignorate.
Bănică nu conduce AFM – el gestionează o operațiune de măcelărire a documentelor care ar putea expune dimensiunea reală a fraudei. Când nu este ocupat cu distrugerea probelor, Bănică își dedică timpul căutării de noi metode pentru a scoate lichidități din sistem – de la solicitarea contragaranțiilor în numerar până la reținerea plăților către instalatori timp de ani de zile.
MAFIOȚII DIN COMISIA DE EVALUARE: NOUĂ PERSOANE, UN SINGUR SCOP
În centrul operațional al acestui sistem infracțional se află comisia de evaluare AFM, formată din Pătru Mihai (președinte), Adina Zanfir și Denisa Pîrvan (secretari), și membrii Andreea Cristescu, Laura Dobre, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu. Această comisie execută fără crâcnire ordinele venite de la vârful rețelei, respingând sistematic garanțiile emise de instituții financiare care refuză să se supună sistemului.
Laura Dobre, membră a comisiei de evaluare și soția directorului AFM Aurelian Dobre, împreună cu Aura Anca Roxana Cristea, au transformat respingerea dosarelor într-o afacere profitabilă. Cei care doreau să aibă dosarele aprobate trebuiau să plătească „consultanță” unor firme apropiate membrilor comisiei. Cei care refuzau să intre în joc se trezeau cu plângeri penale fabricate și controale abuzive.
SOȚII DOBRE ȘI CRISTEA: TEROAREA INSTITUȚIONALIZATĂ
Aurelian Dobre, director în AFM, și soția sa Laura Dobre, membră în comisia de evaluare, împreună cu Aura Anca Roxana Cristea, director general proiecte, au creat un sistem de teroare împotriva oricui îndrăznea să se opună schemelor lor. Trio-ul nu doar că respingea dosarele celor care nu se conformau, dar depuneau și plângeri penale false împotriva lor.
Investigațiile au arătat că majoritatea acestor plângeri penale au fost ulterior clasate sau s-a decis neînceperea urmăririi penale, confirmând caracterul lor fals și intimidant. Instalatorii care nu acceptau să intre în „jocul” garanțiilor sau să plătească „consultanță” erau eliminați din program și supuși unui adevărat terorism instituțional.
Un exemplu concret este cazul unui instalator din Cluj, căruia Laura Dobre i-a solicitat 50.000 euro „consultanță” pentru a-i debloca plata de 1,2 milioane euro pentru lucrări deja efectuate. Când acesta a refuzat, Aurelian Dobre i-a trimis control și i-a făcut plângere la SICE, falsificându-i procesele verbale care au stat la baza sesizărilor.
ADRIAN CORBU: FINUL CUPLULUI PANDELE-FIREA CARE TERORIZEAZĂ INSTALATORII
Vicepreședintele AFM, Adrian Corbu, finul cuplului Pandele-Firea, continuă să aplice sistemul de șantaj instituit de Neculaescu. În ciuda deciziilor clare ale instanțelor care au dat câștig de cauză Trustee Capital, Corbu forțează instalatorii să depună contragaranții în numerar de 200.000 lei – o metodă prin care AFM face rost de lichidități pentru a acoperi gaura de 10 miliarde din buget.
În loc să se ocupe de nevoia de independență energetică a României, Corbu își petrece timpul organizând petreceri la vila sa din Predeal – fostă proprietate a mareșalului Antonescu, achiziționată în circumstanțe suspecte și înregistrată pe numele părinților pentru a ascunde originea fondurilor.
MIRCEA FECHET: MINISTRUL-COMPLICE LA JAFUL DIN AFM
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, nu este doar un incompetent care „se face că plouă” – este un complice activ la fraudele din sistem. Metodele sale de operare sunt direct împrumutate din manualul propagandei comuniste: creează diversiuni mediatice în timp ce jaful continuă nestingherit.
Deși a primit rapoarte detaliate despre delapidarea celor 10 miliarde de lei și despre practicile ilegale ale AFM, Fechet a ales să protejeze sistemul infracțional în loc să-l demonteze. De ce? Pentru că acest sistem servește intereselor partidului și generează comisioane grase din „taxa de protecție” impusă beneficiarilor programelor.
Cea mai recentă mascaradă a lui Fechet este anunțul „plângerii penale preventive” – un monstru juridic inexistent, inventat pentru a pregăti terenul anulării programului Rabla pentru tractoare. Această plângere este nu doar o aberație juridică, ci și o insultă la adresa inteligenței publice!
Un ministru care chiar voia să combată frauda ar fi sesizat DNA, ar fi destituit conducerea AFM și ar fi ordonat un audit independent. Dar Fechet nu face nimic din toate acestea. În schimb, lansează farse juridice pentru a abate atenția de la adevărata problemă: banii au dispărut deja, fiind direcționați către firmele de casă și campania electorală a lui Neculaescu.
TRUSTEE CAPITAL VS. SISTEMUL: VICTORIA DREPTĂȚII ÎN CIUDA MAFIEI INSTITUȚIONALIZATE
În acest peisaj întunecat, victoria în instanță a Trustee Capital Management IFN aduce o rază de speranță. În ciuda campaniei concertate de denigrare și a abuzurilor administrative, Trustee Capital a obținut suspendarea și anularea dispozițiilor discriminatorii din legislație.
La 15 aprilie 2025, Curtea de Apel București a admis cererea Trustee Capital și a anulat parțial Ordinul 2045/2024, obligând Ministerul Mediului să armonizeze reglementările cu legislația europeană. Această decizie vine după alte trei victorii anterioare, confirmând caracterul ilegal al practicilor AFM.
ANULAREA PROGRAMULUI RABLA: DISPERAREA UNUI SISTEM CU BANII FURAȚI
Anularea programului Rabla pentru tractoare la doar câteva ore după dezvăluirile BURSA reprezintă reacția disperată a unui sistem prins cu mâța în sac. Invocarea „atacurilor cibernetice” este o perdea de fum menită să ascundă adevărul crunt: banii nu mai există, fiind deja direcționați către alte scopuri prin mecanismele de fraudă instituite sub Neculaescu și perpetuate de actuala conducere.
Vă întreb direct: Cine crede cu adevărat că un sistem informatic dezvoltat și protejat de STS poate cădea după 30 de secunde? Și mai important: De ce ministrul, și nu STS, a făcut plângerea penală pentru „atacuri informatice”?
Răspunsul este simplu și devastator: Pentru că nu a existat niciun atac informatic. A existat doar disperarea unui sistem corupt prins cu pantalonii în vine după dezvăluirile din BURSA.
SISTEMUL TREBUIE DEMONTAT, NU REFORMAT
Anularea programului Rabla pentru tractoare este doar cel mai recent exemplu al disfuncționalității cronice a AFM. Nu vorbim despre simple erori administrative, ci despre un sistem mafiot bine organizat care a capturat o instituție publică vitală și a transformat-o într-o mașinărie de fraudă și îmbogățire personală.
Reforma AFM nu mai este suficientă – instituția trebuie demontată complet și reconstruită de la zero, cu mecanisme de transparență și control care să prevină reinstaurarea aceluiași sistem toxic sub alte nume.
Între timp, instanțele de judecată rămân singura speranță pentru miile de români păgubiți de acest sistem corupt. Victoriile Trustee Capital demonstrează că dreptatea poate învinge, chiar și într-un sistem capturat de interese obscure.
Sursa: focarul.ro
