Rațiunea politică sau pragmatismul cinic?
Într-un spectacol grotesc al politicii românești, sociologul Marius Pieleanu a aruncat o bombă retorică, sugerând că PSD ar trebui să îndemne electoratul să voteze cu George Simion. Motivul? O alianță cu AUR ar putea oferi partidului o șansă de a rămâne la putere. Această declarație, de un cinism dezarmant, dezvăluie o realitate sumbră: pragmatismul politic a devenit sinonim cu sacrificarea valorilor și a conștiinței.
Marian Neacșu, vicepremierul care se autoproclamă „om rațional”, pare să susțină această logică, deși cu o ezitare ipocrită între rațiune și conștiință. Într-o țară în care politica ar trebui să fie despre principii și responsabilitate, astfel de declarații nu fac decât să confirme că interesele de partid prevalează asupra intereselor cetățenilor.
Conștiința, un concept uitat
Într-un moment de sinceritate brutală, Pieleanu a recunoscut că PSD, pentru prima dată în istoria post-decembristă, nu are un candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale. În loc să reflecteze asupra acestui eșec, sociologul sugerează că partidul ar trebui să adopte o poziție „elvețiană”, adică să stea pe margine și să mănânce floricele. O astfel de atitudine nu este doar penibilă, ci și profund iresponsabilă, trădând o lipsă totală de respect față de electorat.
Mai mult, ideea că PSD ar putea forma o majoritate cu AUR, un partid cu valori diametral opuse, este o insultă la adresa oricărei forme de coerență ideologică. Este o demonstrație clară a faptului că, în politica românească, conștiința este un concept uitat, sacrificat pe altarul puterii.
Reacții și replici acide
Declarațiile lui Pieleanu nu au rămas fără răspuns. Constantin Toma, primarul PSD al municipiului Buzău, a calificat sugestiile sociologului drept „o mare tâmpenie”. Într-un schimb de replici tensionat, Toma a acuzat că astfel de idei nu fac decât să jignească membrii partidului și să trădeze valorile democratice. Replica sa, deși vehementă, ridică o întrebare importantă: cât de departe este dispus PSD să meargă pentru a-și păstra influența?
Într-un moment de furie, Toma a cerut demisia lui Pieleanu, acuzându-l că promovează o ideologie de tip Dughin, asociată Kremlinului. Acest schimb de replici, departe de a clarifica poziția partidului, nu face decât să sublinieze haosul și lipsa de direcție care domină scena politică.
Un viitor incert
În timp ce PSD se confruntă cu dileme existențiale, electoratul rămâne captiv într-un joc de putere lipsit de scrupule. Ideea unei alianțe cu AUR, un partid controversat, ridică întrebări serioase despre viitorul democrației în România. Este acesta prețul pe care suntem dispuși să-l plătim pentru stabilitate politică?
Într-o societate care ar trebui să aspire la transparență și responsabilitate, astfel de manevre politice nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și cei care pretind că îi reprezintă. În final, rămâne o întrebare crucială: cine va plăti prețul pentru acest pragmatism cinic?
