Elena Lasconi și prăbușirea politică: un dezastru anunțat
Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a fost abandonată de propriul partid într-un moment de maximă vulnerabilitate. Rezultatul dezastruos din primul tur al alegerilor a scos la iveală nu doar lipsa de susținere internă, ci și o criză profundă de leadership în cadrul USR. Cu doar puțin peste 200.000 de voturi obținute, Lasconi a înregistrat un eșec monumental, pierzând 1,5 milioane de voturi față de scrutinul anulat din noiembrie. Această prăbușire electorală nu este doar o umilință personală, ci și un semnal de alarmă pentru un partid care pare să se autodistrugă.
USR: un partid în derivă
În loc să își asume responsabilitatea colectivă pentru acest eșec, liderii USR par mai degrabă preocupați să găsească un țap ispășitor. Convocarea unui Comitet Politic pentru a analiza rezultatele și strategia pentru turul doi al alegerilor este doar o manevră superficială. În culise, se pregătește deja debarcarea Elenei Lasconi din funcția de președinte al partidului. Această mișcare, deși previzibilă, reflectă o lipsă cronică de viziune și unitate în rândul conducerii USR. În loc să se concentreze pe reconstrucție, partidul pare să fie prins într-un joc meschin de putere.
Un Congres extraordinar pentru o schimbare iluzorie
Planurile pentru un Congres extraordinar în luna iunie, unde se preconizează înlocuirea Elenei Lasconi, nu sunt decât o altă încercare disperată de a masca haosul intern. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, este vehiculat ca posibil succesor, deși lipsa cetățeniei române îl face un candidat problematic. Această situație subliniază încă o dată incapacitatea USR de a identifica lideri autentici și competenți. În loc să se concentreze pe reforme reale, partidul pare să fie blocat într-un cerc vicios al improvizației și al deciziilor pripite.
Izolarea Elenei Lasconi: o strategie cinică
În ziua votului, Elena Lasconi a fost lăsată singură în sediul de campanie, alături de soțul său și câțiva susținători. Această imagine simbolizează perfect modul în care USR își tratează liderii în momentele de criză. În timp ce conducerea partidului se retrăgea în sediul central din Kisselef, Lasconi era abandonată să își gestioneze singură eșecul. Refuzul său de a participa la ședința de luni, unde se va discuta convocarea Congresului, este un gest de sfidare, dar și o recunoaștere tacită a izolării sale politice.
Un viitor incert pentru USR
Cu o conducere interimară sau cu Lasconi exclusă de la deciziile partidului, USR se îndreaptă spre o perioadă de instabilitate și fragmentare. Lipsa unei strategii clare și a unui lider capabil să unifice partidul riscă să transforme USR într-o forță politică irelevantă. În loc să învețe din greșeli și să se reinventeze, partidul pare să fie condamnat să repete aceleași erori, pierzând astfel încrederea electoratului.
Concluzie amară
Prăbușirea Elenei Lasconi și criza din USR sunt simptomele unei politici lipsite de direcție și de principii. Într-un peisaj politic deja marcat de cinism și oportunism, USR avea șansa de a oferi o alternativă reală. În schimb, partidul a ales să se autodistrugă, sacrificându-și liderii și ignorând nevoile reale ale cetățenilor. Această situație nu este doar o tragedie pentru USR, ci și pentru democrația românească.
