Summitul Inițiativei celor Trei Mări: Promisiuni și Realități
Într-o atmosferă încărcată de promisiuni și ambiții, Ilie Bolojan, președintele interimar, a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, unde a reiterat importanța proiectului Via Carpathia pentru România. Acest drum expres, care ar trebui să conecteze Oradea de Constanța, este prezentat ca o soluție miraculoasă pentru reducerea decalajelor dintre Europa de Est și Vest. Dar, în spatele optimismului afișat, se ascund întrebări incomode despre ritmul lent al implementării și despre transparența procesului decizional.
Via Carpathia: O viziune grandioasă sau o altă promisiune goală?
Proiectul Via Carpathia, descris ca o rețea de drumuri expres și autostrăzi care leagă Marea Baltică de Marea Neagră, este văzut ca un simbol al conectivității regionale. Totuși, stadiul actual al lucrărilor în România ridică semne de întrebare. Licitațiile pentru tronsoanele Arad-Oradea și Timișoara-Stamora-Moravița sunt fie în faza de analiză, fie blocate în contestații. În timp ce Bolojan promite că lucrările vor începe din această toamnă, scepticismul publicului crește, alimentat de istoricul trist al proiectelor de infrastructură din țară.
Portul Constanța: Oportunități pierdute în haosul birocratic
Un alt punct central al discursului a fost necesitatea investițiilor în Portul Constanța. Deși traficul crescut generat de războiul din Ucraina a evidențiat potențialul acestui hub, lipsa unei conectivități adecvate cu Europa Centrală și de Nord rămâne o problemă majoră. În loc să devină un pilon al transportului transcaucazian, portul riscă să fie sufocat de incompetență și nepăsare administrativă.
Conectivitatea Nord-Sud: O poveste veche, aceleași probleme
De-a lungul celor zece ani de existență a Inițiativei celor Trei Mări, tema conectivității Nord-Sud a fost repetată obsesiv. Cu toate acestea, progresul real este greu de identificat. În timp ce alte țări din regiune au reușit să avanseze, România pare blocată într-un cerc vicios de promisiuni neîndeplinite, licitații contestate și lipsă de viziune strategică.
Un peisaj economic reconfigurat, dar aceleași metehne
Bolojan a recunoscut că traversăm o perioadă complicată, în care noile realități economice afectează profund țările din regiune. Cu toate acestea, discursul său a evitat să abordeze direct problemele structurale care împiedică România să profite de aceste schimbări. În loc să ofere soluții concrete, summitul a fost transformat într-o platformă pentru declarații politice sterile și auto-suficiente.
Concluzii amare pentru o țară în așteptare
În timp ce liderii politici continuă să promită marea cu sarea, cetățenii rămân captivi într-un sistem care prioritizează interesele de partid în detrimentul nevoilor reale ale societății. Proiecte precum Via Carpathia și modernizarea Portului Constanța sunt esențiale pentru viitorul României, dar fără o schimbare radicală a modului în care sunt gestionate, ele riscă să devină doar alte exemple de oportunități ratate.
