„Task-masking” – arta prefăcătoriei la locul de muncă
Generația Z, cunoscută pentru adaptabilitatea sa tehnologică, a dus la un nou nivel arta de a părea ocupat la locul de muncă. Sub masca unei activități intense, acești tineri au perfecționat o metodă numită „task-masking”. Tastatul zgomotos, purtarea căștilor fără un scop real sau plimbările prin birou cu laptopul în brațe sunt doar câteva dintre trucurile folosite pentru a crea iluzia unei productivități neobosite. Într-un mediu în care prezența fizică este adesea mai apreciată decât rezultatele concrete, această strategie devine un scut împotriva criticilor și sancțiunilor.
Un fenomen vechi, un termen nou
Specialiștii în resurse umane, precum Oana Botolan, subliniază că fenomenul de a părea ocupat nu este deloc nou. Totuși, termenul „task-masking” a fost recent asociat cu Generația Z, reflectând presiunea constantă exercitată de superiori și colegi seniori. Într-un mediu rigid, unde pauzele sau interacțiunile informale sunt privite cu suspiciune, această generație a găsit o cale de a-și proteja spațiul personal și de a evita epuizarea.
Avantajele ascunse ale „task-masking”-ului
Deși la prima vedere poate părea o practică lipsită de etică, „task-masking”-ul oferă anumite beneficii. Acesta permite angajaților să își ia mici pauze fără a atrage atenția, reducând astfel riscul de burnout. Studiile arată că productivitatea maximă este atinsă în primele cinci ore ale unei zile de muncă, iar restul timpului este adesea fragmentat de activități mai puțin intense. În acest context, „task-masking”-ul devine o strategie de supraviețuire într-un mediu de lucru care ignoră adesea nevoile umane de odihnă și echilibru.
Stresul și dezechilibrul – rădăcinile problemei
Acest comportament nu apare în vid. Stresul și epuizarea cauzate de un dezechilibru între viața personală și cea profesională sunt factori declanșatori evidenți. Angajatorii care promovează un mediu de lucru flexibil și sănătos pot preveni astfel de practici, sprijinind bunăstarea angajaților. În lipsa unor astfel de inițiative, „task-masking”-ul rămâne o soluție temporară, dar necesară, pentru a face față presiunilor zilnice.
O oglindă a culturii corporative
„Task-masking”-ul nu este doar o strategie individuală, ci și un simptom al unei culturi corporative defectuoase. În loc să încurajeze autenticitatea și eficiența, multe companii continuă să valorizeze aparențele și conformismul. Generația Z, cu toate criticile aduse, nu face decât să răspundă unui sistem care prioritizează forma în detrimentul fondului. Poate că adevărata întrebare nu este de ce tinerii recurg la astfel de metode, ci de ce mediul de lucru le impune să o facă.