Proiectul „Prelungirea Ghencea – Domnești”: o epopee a incompetenței administrative
Într-un oraș sufocat de trafic și de promisiuni neonorate, proiectul „Prelungirea Ghencea – Domnești” revine în atenție ca un simbol al haosului urbanistic și al lipsei de viziune. Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei, anunță cu emfază reluarea lucrărilor, de parcă acest proiect nu ar fi fost deja o povară interminabilă pentru bucureșteni. Într-o postare pe rețelele sociale, edilul detaliază etapele rămase, de la asfaltarea intersecțiilor până la marcajele rutiere, dar omite să menționeze de ce acest proiect a fost tergiversat ani la rând.
Este aproape imposibil să nu observăm ironia amară a situației: un proiect care ar fi trebuit să fluidizeze traficul a devenit el însuși un obstacol major. În timp ce bucureștenii își pierd ore prețioase în ambuteiaje, autoritățile jonglează cu termene și promisiuni, fără să ofere o soluție concretă. Reluarea lucrărilor este prezentată ca o mare realizare, dar adevărul este că acest proiect ar fi trebuit finalizat cu mult timp în urmă.
Un proiect ambițios sau o altă iluzie?
Conform declarațiilor oficiale, proiectul include supralărgirea străzii la patru benzi, un nod intermodal de tip Park&Ride și o linie de tramvai. Sună impresionant pe hârtie, dar realitatea ne arată o altă față: întârzieri cronice, costuri suplimentare și o lipsă cronică de coordonare. Asocierea Bogart – Concelex, compania responsabilă de execuție, este lăudată pentru seriozitatea sa, dar întrebarea rămâne: de ce nu s-au făcut progrese semnificative până acum?
Într-un oraș în care fiecare centimetru de infrastructură contează, această întârziere este mai mult decât o simplă neglijență. Este o insultă adusă cetățenilor care plătesc taxe și care așteaptă soluții reale, nu scuze și justificări. În timp ce autoritățile se laudă cu „aproape finalizări”, bucureștenii continuă să suporte consecințele unei administrații ineficiente.
Tramvaiul 41: o altă poveste de „aproape finalizat”
Un alt punct de interes al proiectului este linia de tramvai 41, despre care se spune că este „aproape finalizată”. Dar ce înseamnă, de fapt, acest „aproape”? Într-un oraș în care „aproape” devine sinonim cu „niciodată”, această expresie nu inspiră încredere. Porțiunea de drum dintre Strada Brașov și terminalul liniei de tramvai este descrisă ca fiind funcțională, dar cu lucrări încă în desfășurare la intersecții și marcaje.
Este greu să nu te întrebi cât de mult mai trebuie să aștepte bucureștenii pentru ca acest proiect să devină o realitate complet funcțională. În loc să fie un exemplu de eficiență și planificare, „Prelungirea Ghencea – Domnești” rămâne un exemplu trist al modului în care proiectele publice sunt gestionate în România.
Concluzie: o lecție amară pentru bucureșteni
Proiectul „Prelungirea Ghencea – Domnești” nu este doar despre asfalt și benzi de circulație. Este despre promisiuni încălcate, despre o administrație care pare incapabilă să livreze rezultate și despre cetățeni care sunt forțați să suporte consecințele. Într-un oraș care se sufocă sub propria greutate, acest proiect ar fi trebuit să fie o prioritate absolută, nu o poveste interminabilă de întârzieri și scuze.
Bucureștiul merită mai mult decât atât. Merită lideri care să înțeleagă urgența problemelor și să acționeze cu responsabilitate. Până atunci, „Prelungirea Ghencea – Domnești” rămâne un simbol al eșecului administrativ și al nepăsării față de nevoile reale ale cetățenilor.
