România riscă să piardă jumătate din banii din cererile 5 și 6 din PNRR

România riscă să piardă peste jumătate din banii din cererile de plată 5 și 6 din PNRR

România se confruntă cu riscul de a pierde mai mult de jumătate din sumele aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor jaloane neîndeplinite sau pentru care persistă neclarități. Avertismentul a fost formulat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, care a precizat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare.

Potrivit ministrului, săptămâna trecută a fost ultima în care România a putut depune documente, iar estimările indică o decizie pentru cererea de plată 5 la finalul săptămânii viitoare și, probabil, la finalul lunii noiembrie pentru cererea de plată 6. După primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare care să demonstreze că investițiile și reformele au fost realizate.

Riscul financiar: aproximativ 3,4 miliarde de euro din 6,4 miliarde

Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de a pierde în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate din această sumă. Ministrul a explicat că lipsa coordonării și capacitatea administrativă redusă din ultimele luni au împiedicat depunerea tuturor documentelor necesare. Cu toate acestea, pentru cererea de plată 5, datele și discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene din ultima săptămână arată o oarecare îmbunătățire a situației.

Două jaloane majore rămân în zona de risc ridicat

Ministrul a identificat două jaloane importante, considerate reforme, care se află în continuare pe lista celor cu risc din PNRR și fac parte din cererea de plată 6: cel referitor la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și cel privind Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Pentru jalonul ANI, autoritățile au încercat să convingă Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR, iar adresele transmise de Guvern în septembrie nu ar fi reprezentat decât declarații politice.

Comisia Europeană analizează încă atât scrisoarea transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni. Ministrul a confirmat că ambele jaloane rămân în zona de risc, chiar de risc ridicat.

Discuții la nivel politic și tehnic cu Comisia Europeană

Alexandru-Mihai Ghigiu a precizat că discuțiile au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și PNRR, cât și cu premierul Luca Niculescu, în dialogul cu președinta Comisiei Europene. Premierul a insistat ca documentele să fie analizate din perspectiva îndeplinirii țintelor, nu a altor aspecte politice. De asemenea, au existat videoconferințe și schimburi de e-mailuri la nivel tehnic pentru a clarifica aspectele neclare pentru reprezentanții Comisiei.

Ministrul a subliniat că, din punctul de vedere al României, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite: țara a îndeplinit jalonul privind ANI, a întărit capacitatea Agenției și a transpus în legislație măsurile necesare pentru a închide posibilitățile de eludare a consecințelor unei decizii a ANI sau a instanței.

Ce este PNRR și miza pentru România

Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a acordat statelor membre fonduri pentru a-și repune economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin din fondul european NextGenerationEU, iar o parte sunt granturi nerambursabile, cealaltă parte fiind împrumuturi cu dobânzi mai mici decât cele pe care România le-ar obține pe cont propriu. Pentru România, miza a fost uriașă: zeci de miliarde de euro pentru autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, creșe și clădiri renovate.

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026. Valoarea totală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.