România, dispusă să preia o parte din costurile trupelor americane, pe modelul Poloniei
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu că țara noastră s-a oferit să achite Statelor Unite o parte din costurile menținerii trupelor militare americane pe teritoriul român. Potrivit acestuia, propunerea include un set de cifre privind staționarea militarilor americani și împărțirea cheltuielilor, pe un model similar celui adoptat de Polonia.
Șeful statului a explicat că obiectivul este atragerea unui contingent mai numeros de trupe americane și obținerea unor capabilități militare mai letale. Propunerea a fost prezentată în contextul în care dronele rusești reprezintă o amenințare constantă pentru securitatea din zona Mării Negre, iar administrația de la Washington intenționează să reducă prezența militară americană în Europa.
Modelul polonez și cifrele discutate
Oferta României se aseamănă cu angajamentul luat de Polonia, care a acceptat să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat într-o viitoare bază permanentă. Potrivit Administrației Prezidențiale, în România se află în prezent 1.172 de militari americani, față de 1.700 în trecut, iar estimările indică o sumă comparabilă cu cea propusă de Varșovia.
Președintele Nicușor Dan a prezentat oferta în urmă cu câteva zile subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, aflat în vizită în Polonia și România, cele mai mari țări de pe flancul estic al NATO. Colby a susținut în trecut o prezență militară americană „mai limitată și mai concentrată” în Europa, iar Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a avertizat de mai multe ori că își va reduce semnificativ efectivele de pe continent.
Contextul regional și relațiile cu administrația Trump
Statele Unite au în prezent aproximativ 10.000 de militari în Polonia, în peste zece locații. Varșovia dorește o bază permanentă care să poarte numele lui Donald Trump și s-a oferit să o finanțeze, plus 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar staționat acolo. După o întâlnire cu Pete Hegseth, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că oficialul american i-a transmis că „totul merge în direcția bună”, interpretând mesajul ca pe o undă verde pentru o bază americană permanentă în Polonia.
Nicușor Dan a subliniat că România are o politică externă foarte asemănătoare cu cea a Poloniei, care are o poziție fermă față de Rusia. „Înțelegem amenințarea Rusiei și înțelegem cum ne amenință războiul din Ucraina securitatea”, a afirmat președintele. Războiul din Ucraina a afectat direct România, unde drone rusești s-au prăbușit de mai multe ori pe teritoriu, iar nave comerciale au fost lovite în largul coastei.
„Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”, a spus Nicușor Dan. „În cazul dronelor care au intrat pe teritoriul nostru, am primit ajutor și acum suntem mult mai bine protejați. Plănuim să facem același lucru la Marea Neagră, cu mai multe echipamente, o pregătire mai bună, dar fără escaladare.”
Bugetul de apărare și importanța strategică a bazelor românești
Potrivit președintelui, România își crește treptat bugetul pentru apărare, însă deficitul bugetar mare nu îi permite să cheltuiască la fel de mult ca Polonia, care se apropie deja de 5% din PIB pentru apărare. Aceasta este ținta cerută de Trump, pe care aliații NATO s-au angajat să o atingă până în 2035.
Nicușor Dan a subliniat importanța strategică pentru SUA a bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța, amintind că România a permis armatei americane să folosească baza în războiul împotriva Iranului din acest an, în timp ce alte capitale europene au refuzat. Expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Forțele Navale Române, spune că militarii americani din România sunt aici în principal pentru a asigura funcționarea bazelor, iar pe lângă Mihail Kogălniceanu, SUA au personal și sistem antirachetă la baza de la Deveselu. Potrivit acestuia, rămâne de văzut dacă americanii vor trimite unități de luptă în România.
Președintele a declarat că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada de după alegerile prezidențiale din 2024, anulate pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă. În 2025, vicepreședintele american JD Vance a dat România drept exemplu de represiune împotriva politicienilor de dreapta din Europa și a numit „slabe” dovezile ingerinței ruse. Ales președinte anul trecut, la reluarea scrutinului, Nicușor Dan a minimalizat tensiunile. „Era o nouă administrație în SUA, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Cred că foarte curând după aceea au înțeles”, a spus el.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
