148 de orașe ar putea deveni comune după reorganizarea administrativ-teritorială
Un număr de 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2021, și ar putea fi vizate de reorganizarea administrativ-teritorială discutată în PSD. Printre ele se numără stațiuni cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie sau Sovata. Deocamdată nu există o decizie privind localitățile care ar urma să fie transformate în comune sau comasate cu altele.
Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că numărul locuitorilor va conta foarte mult, însă nu va fi singurul criteriu. „Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut populație, dar continuă să aibă o administrație organizată și finanțată la nivel de oraș.
38 de orașe au sub 5.000 de locuitori
În prezent, 38 dintre orașele analizate au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc 1.000. Cu toate acestea, au în continuare statut urban, primării și structuri administrative corespunzătoare. Dacă pragul de 10.000 de locuitori ar fi aplicat, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, ar putea fi vizate de schimbări.
Cele mai multe orașe sub acest prag se află în județul Vâlcea, unde nouă localități ar putea fi afectate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari. Urmează județul Suceava, cu opt orașe, și județele Maramureș și Sibiu, fiecare cu câte șapte. În Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș sunt câte șase localități urbane care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.
Printre cele mai mici orașe din România se numără Băile Tușnad, cu 1.372 de locuitori, Nucet, cu 1.987, Vașcău, cu 2.025, și Băile Govora, cu 2.158. Aceste localități nu vor dispărea fizic de pe hartă, ci li s-ar putea schimba statutul administrativ.
Benea: reforma vizează administrații pe care localitățile și le pot permite
Dragoș Benea a explicat că scopul reformei este ca localitățile să aibă administrații pe care și le pot permite și care să poată atrage mai ușor bani pentru investiții. Vor conta și situația financiară a primăriilor, cheltuielile, serviciile publice și posibilitățile de dezvoltare. „Se pot comasa și orașe acolo unde este cazul și unde vor decide acele comitete de reorganizare locală”, a spus el.
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a declarat că susține reorganizarea, pe care o consideră necesară de foarte mult timp. Potrivit estimării sale, nici 20% dintre primăriile din Botoșani nu reușesc să își acopere din venituri proprii nici măcar cheltuielile cu salariile. „Nici 20% nu susțin plata salariilor. Este absolut categoric”, a spus el. Iftime a afirmat că nu s-ar opune reformei nici dacă aceasta ar însemna desființarea actualului județ Botoșani ca unitate administrativă distinctă sau pierderea propriei funcții: „Îmi dau demisia și mâine, dacă lucrurile trebuie făcute”.
România ar putea rămâne cu mai puține județe
Reforma luată în calcul include și comasarea județelor, iar unul dintre scenarii pornește de la actuala organizare a celor 15 Curți de Apel. Dacă această variantă ar fi aplicată, România ar putea rămâne cu 15 județe, față de cele 41 existente în prezent, iar 26 de județe ar fi comasate cu altele. Dragoș Benea a precizat însă că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un posibil punct de plecare, nu o decizie privind numărul final de județe.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google