România, pe locul 3 în topul țărilor europene care votează cu extremiștii

România, locul al treilea în Europa la votul pentru partide populiste și extremiste

România se situează pe locul al treilea între 31 de democrații europene în funcție de ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026, realizat de Timbro și EPICENTER. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT.

În cele 31 de țări analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, un nivel record pentru perioada postbelică. În Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, aceste formațiuni atrag peste jumătate din totalul alegătorilor, iar în 26 dintre cele 31 de democrații obțin peste 20% din voturi. Șapte dintre cele zece țări cu cele mai ridicate niveluri de susținere sunt democrații postcomuniste.

Trei partide românești, clasificate drept puternic autoritare

Conform Indicelui, trei din 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. În 2024, patru partide contestatare au intrat în Parlament: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. AUR a obținut 18% din voturi, devenind al doilea partid ca mărime din Legislativ.

Profesorul în economie Christian Năsulea a explicat că PSD este clasificat drept partid populist, cu tendințe autoritare moderate, dar rămâne o formațiune pro-europeană. El a arătat că în Parlament există o majoritate serioasă de parlamentari trimiși de partide populiste sau autoritare, iar raportul suedez oferă o perspectivă exterioară, fără miză politică sau economică în România.

O creștere de trei decenii și un nivel record

Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, unde partidele radicale și populiste au fost o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție din anii 1990 până la apariția AUR. Cercetătorii notează că apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică: formațiunea susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critică față de aprofundarea integrării europene.

Năsulea a spus că rezultatele nu ar trebui să surprindă, având în vedere istoria politică a României de după Revoluție, cu exemple precum PUNR și PRM. Studiul arată că, la nivel european, partidele contestatare fac parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale, iar 18 dintre cele 76 de partide analizate în detaliu sunt clasificate drept puternic autoritare.

Autoritarismul, principalul motiv de îngrijorare

Cercetătorii avertizează că partidele contestatare nu mai sunt outsideri, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare. Cea mai mare preocupare privește democrația ca atare: categoria partidelor puternic autoritare include formațiuni care au demonstrat la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului. Raportul semnalează și că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație între partidele contestatare europene.