Curtea de Apel București a anulat trei contracte de autostradă finanțate din împrumuturile SAFE
Trei contracte de autostradă finanțate din împrumuturile SAFE, în valoare totală de aproximativ 9 miliarde de lei, au fost contestate cu succes în instanță. Curtea de Apel București a dat dreptate, rând pe rând, firmelor care au reclamat că licitațiile nu au fost transparente, iar judecătorii au dispus reevaluarea ofertelor depuse de constructorii concurenți.
Hotărârile instanței vin la câteva luni după ce membri ai Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor au acuzat, sub protecția anonimatului, presiuni venite din partea Guvernului pentru respingerea contestațiilor. Președintele CNSC a negat toate acuzațiile, susținând că nu au existat presiuni și că sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor funcționează corect.
Decizia din 6 octombrie privind lotul trei din Drumul Expres Suceava-Siret
Cea mai recentă hotărâre a fost pronunțată pe 6 octombrie, când judecătorii au admis plângerea constructorului Concelex, care a contestat licitația pe lotul trei din Drumul Expres Suceava-Siret-Ucraina. Contractul fusese semnat pe 29 mai 2026 cu o asociere formată din Far Foundation SRL, AutoMagistral Pivden SRL și Lincor Trans SRL.
Pe 18 septembrie, instanța anulase deja majoritatea actelor din contractele pentru loturile unu și doi ale aceluiași drum expres și ceruse refacerea licitației. Hotărârea prevede obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire și reevaluarea ofertelor depuse de Concelex SRL, Construcții Erbașu SA și asocierii Far Foundation pentru loturile unu și doi.
Toate cele trei loturi fuseseră câștigate de o asociere între o firmă românească, una ucraineană și una din Republica Moldova, iar firmele contestatoare au reclamat lipsa de transparență a licitațiilor.
Contractul de 3,57 miliarde de lei pentru tronsonul Iași-Ungheni, suspendat de instanță
Pe 5 august, în urma plângerilor competitorilor, Curtea de Apel București a modificat decizia CNSC și a suspendat executarea contractului pentru tronsonul patru al autostrăzii A8, între Iași și Ungheni. Contractul, în valoare de 3,57 miliarde de lei, fusese semnat pe 2 iulie 2026 cu o asociere de trei firme din Italia: Itinera SpA, Saipem SpA și ICM SpA.
Premierul Ilie Bolojan declarase la semnare că tronsonul de 15 kilometri urma să înceapă lucrările după o perioadă de proiectare de aproximativ șase luni și să fie finalizat până în 2030. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Miruță, calificase proiectul drept strategic pentru legătura dintre cele două țări.
Două dintre firmele italienești au fost implicate anterior în probleme de concurență și corupție. Itinera a fost vizată în Italia de o procedură antitrust privind o înțelegere anticoncurențială secretă, constatată de Autoritatea Italiană pentru Concurență și Piață. Saipem a fost implicată într-un scandal major în Algeria, unde a fost acuzată că a obținut contracte publice la prețuri nejustificat de mari, profitând de influența unor reprezentanți ai companiei de stat Sonatrach. Mai mulți oficiali algerieni au fost condamnați pentru corupție, însă reprezentanții companiei italienești au scăpat de procese și de despăgubirile de 192 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să le plătească Algeriei.
Promisiunile privind producția românească și absența responsabililor
Contractele au fost semnate cu constructori străini, deși de la Guvern se transmitea un mesaj diferit privind impactul asupra economiei. În spațiul public se discutase despre un impact direct de minim 50% din sumele și programele SAFE, cu excepția programelor legate de infrastructura duală de autostrăzi, unde se vorbea despre 100% producție românească.
Reprezentanții CNAIR și secretarul de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma, prezent la parafarea proiectelor, nu au putut fi contactați pentru comentarii.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google