Bolojan acuză subfinanțarea UPU-urilor: „prostie sau premeditare”

Dispută pe finanțarea Sănătății: Ilie Bolojan acuză subfinanțarea UPU-urilor, Alexandru Rogobete respinge acuzațiile

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății și propus să preia din nou această funcție dacă Guvernul Luca Niculescu va obține votul Parlamentului, a răspuns acuzațiilor formulate de Ilie Bolojan în cadrul unei ședințe a PNL. Potrivit lui Bolojan, Ministerul Sănătății ar fi alocat de la început sume insuficiente pentru unitățile de primiri urgențe, situație pe care a descris-o fie ca „iresponsabilitate”, fie ca o posibilă tactică prin care cheltuielile esențiale sunt lăsate neacoperite pentru a genera presiune înaintea rectificării bugetare.

Rogobete a respins acuzația și a declarat că Ministerul Sănătății a solicitat de la început mai mulți bani pentru zona de urgență, dar a primit cu aproape 30% mai puțin. „E o explicație care încearcă, de fapt, să mascheze absența unor argumente reale”, a afirmat el. Fostul ministru a dat exemplul Spitalului Floreasca, care a ajuns anul trecut la cheltuieli de aproximativ 10 milioane de lei după o rectificare pozitivă, deși bugetul inițial fusese de doar 5,5-6 milioane de lei.

Solicitări de fonduri și avertizări privind epuizarea bugetului

Potrivit lui Rogobete, pentru zona de urgență, care include UPU, ambulanțele și alte programe, Ministerul Sănătății a cerut 650 de milioane de lei, însă suma aprobată a fost de aproximativ 460 de milioane de lei. „Alocarea primită a fost de 460 și ceva de milioane, deci o scădere de aproape 30% față de cât am solicitat”, a explicat el. Fostul ministru a susținut că avertizase încă din luna august că fondurile pentru urgențe se vor termina în toamnă. „Acum spune că e cu premeditare. Ferească Dumnezeu să faci o asemenea alocare cu premeditare în zona de urgență”, a declarat Rogobete.

El a afirmat că bugetul a fost subdimensionat pentru că prioritatea Guvernului Bolojan a fost reducerea deficitului: „Singurul obiectiv pentru care a funcționat Guvernul acesta a fost de a reduce deficitul cu orice preț. Și uite unde am ajuns”. Rogobete a menționat că și anul trecut au fost necesare două rectificări pozitive pentru sănătate, una în septembrie și alta în noiembrie, pentru ca sistemul să funcționeze până la finalul anului.

Necesarul pentru programele naționale de sănătate

Întrebat despre programele pentru oncologie, diabet, dializă, boli cardiovasculare, HIV/SIDA, vaccinare și transplant, Rogobete a precizat că necesarul estimat pentru toate programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate este de aproximativ 6 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât fusese necesar la rectificarea din anul precedent. „Este un sistem care, dacă se colapsează, lucrurile degenerează și țara nu poate funcționa fără un sistem de sănătate bine finanțat”, a spus el. Referitor la pacienții care reclamă că nu își mai găsesc medicamentele, fostul ministru a afirmat că „soluții există”, inclusiv prin reprioritizări în interiorul CNAS, dar că este nevoie și de fonduri suplimentare la rectificare.

Critici privind fondul de rezervă și prioritățile viitoare

Rogobete a criticat și faptul că Guvernul nu a utilizat fondul de rezervă pentru a evita problemele din UPU și ambulanțe. „De ce nu au scos din fondul de rezervă câteva zeci de milioane doar pentru UPU și ambulanțe?”, a întrebat el, precizând că 20-30 de milioane de lei ar fi putut fi direcționați rapid către marile spitale și unitățile de primiri urgențe. „Puteau să scoată fără nicio problemă câteva zeci de milioane din fondul de rezervă (…) astfel încât să nu ajungem cu emoții că vin pacienți cu infarct în UPU și nu mai există decât o doză, de exemplu, pentru tratament”, a adăugat fostul ministru.

În privința priorităților sale, Rogobete a declarat că, dacă va reveni la conducerea Ministerului Sănătății, va continua reorganizarea spitalelor, regândirea gărzilor și modificarea normativului de personal. El consideră urgentă și pornirea programelor naționale de screening, în special pentru cancer, precum și implementarea Fondului de Inovație, prin care pacienții ar putea avea acces la terapii noi și molecule moderne prin studii clinice și parteneriate public-private.