Academia Română intervine în scandalul online: supat este corect și mai vechi

Academia Română clarifică scandalul „supat”: Cuvântul este corect și atestat de secole

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a intervenit public după ce termenul „supat” a generat numeroase controverse în mediul online. Lingviștii au precizat că substantivul este corect din punct de vedere gramatical și că este mult mai vechi decât se credea, apărând în dicționare cu mult înainte de ediția din 2021 a DOOM3.

Conform clarificărilor transmise, „supat” este un substantiv neutru care desemnează spațiul dintre pat și podea. Acesta se declină și poate fi articulat: „un supat, două supaturi”, „supatul” sau folosit după o prepoziție, ca în expresia „în supat”.

Reprezentanții Institutului au explicat că formațiunea cuvântului provine din construcția „sub pat”, unde „sub” este prepoziție și „pat” este substantiv. În timp ce în enunțul „Mingea căzuse sub pat” cele două cuvinte se scriu separat, în „Am căutat mingea în supat”, termenul denumește locul respectiv, având o analiză gramaticală diferită.

Lingviștii au subliniat că acest tip de formare nu este o noutate în limba română, care unește de mult prepoziții și substantive. Din același tipar au rezultat adverbe precum „acasă”, „aseară” sau „deodată”, dar și substantive ca „demâncare”, „deochi”, „fărădelege” și „subsol”.

„Supat” nu este nici invenția DOOM3 și nici o noutate apărută în 2021. Termenul figura deja în ediția DOOM2 din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația „pop.”, adică „popular”. Institutul a precizat că această marcă indică registrul în care circulă cuvântul, nu numărul de distribuiri de pe rețelele sociale.

Documentarea istorică a termenului este susținută de exemple din texte folclorice și din opere ale unor autori români precum Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș și Sadoveanu, citate în Dicționarul (tezaur) al limbii române. Un text folcloric menționează: „Căci cămașa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, în timp ce Hogaș descrie o scenă nocturnă în care copiii se ghionteau „pe sub masă și supaturi”.

Instituția a mai arătat că, deși nu este cunoscut de toți vorbitorii, cuvântul a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional. Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască „sub pat” cu „supat” și nici nu inventează cuvinte, ci doar inventariază termenii pe care vorbitorii i-au lăsat în limbă.

Reacția Institutului vine după ce un videoclip publicat de pagina Dicție.ro a readus în atenție termenul, stârnind un val de reacții pe rețelele sociale. În timp ce unii utilizatori au făcut glume și au creat cuvinte noi după același model, precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”, alții au contestat formularea și au pus sub semnul întrebării utilizarea ei corectă în propoziții.

Lingviștii au încheiat precizările cu o notă de finețe lingvistică: „Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, subliniind că limba română păstrează cuvinte atât în salon, cât și în pod, în beci sau „în supat”.