Energia creativă, viitor avantaj strategic pentru România

Mirabela Grădinaru: Provocarea următorilor ani este transformarea energiei creative într-un avantaj strategic pentru România

Mirabela Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan, a declarat luni, în cadrul mesei rotunde „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediţia a II-a, că principala provocare pentru România nu este lipsa creativităţii, ci capacitatea de a o observa, de a o conecta şi de a-i crea spaţiul necesar pentru dezvoltare.

Evenimentul, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, a reunit specialişti din domenii diferite pentru a discuta despre modul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, conectată şi susţinută pe termen lung.

„Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversaţie despre industriile creative, este o conversaţie despre colaborare, despre punţi între domenii şi despre capacitatea noastră de a construi împreună. Cele mai valoroase idei apar adesea la intersecţia dintre perspective diferite”, a afirmat Mirabela Grădinaru.

Ea a subliniat că România are o relaţie profundă cu patrimoniul şi tradiţia sa, dar are şi oameni care lucrează la limita tehnologiei şi a inovaţiei, iar miza nu este de a alege între trecut şi viitor, ci de a descoperi ce se poate construi atunci când acestea se întâlnesc.

„Când vorbim despre ecologii creative, vorbim, de fapt, despre ecosisteme ale încrederii şi colaborării. Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtăşesc idei, de instituţii care susţin această iniţiativă şi de comunităţi care încurajează experimentul şi curajul de a încerca ceva nou”, a spus ea.

Mirabela Grădinaru a vorbit despre schimbarea paradigmei în economie, arătând că dacă în trecut puterea unei naţiuni era măsurată prin resursele pe care le deţinea, astăzi avantajul competitiv este dat tot mai mult de capacitatea de a genera idei şi de a le transforma în soluţii relevante pentru societate.

„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilităţi – posibilitatea unui oraş de a se reinventa, a unei comunităţi de a se face auzită, a unui tânăr de a-şi construi viitorul aici, în România. Provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea ţării, mai ales în era inteligenţei artificiale, pentru că viitorul nu aparţine doar celor care au resurse, ci celor care au imaginaţia, curajul şi capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat ea.

Marlene Herberth, gazda evenimentului, a declarat că România trebuie să devină mai bună în a recunoaşte, conecta şi susţine creativitatea pe care o are deja.

„Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană şi comunităţi, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relaţiile care o susţin: cine transmite cunoaşterea, cine oferă spaţiu pentru experiment, cine finanţează şi cine deschide accesul către public”, a afirmat ea.

Consilierul prezidenţial Valentin-Sorin Costreie a menţionat că una dintre problemele României se referă la creativitate, explicând că ţara are deja insule de creativitate certificate care exportă creaţii, dar dificultatea constă în unirea acestora într-un ecosistem coerent.

„România are insule de creativitate deja certificate şi care exportă creaţii. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită România creativă. Nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, chiar de la educaţia timpurie din grădiniţă şi din primii ani de şcoală, şi cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat”, a declarat Costreie.

El a adăugat că sistemul educaţional nu este croit pentru a hrăni creativitatea şi că este nevoie de o schimbare de paradigmă educaţională la nivelul întregii societăţi.

„Copiii sunt foarte creativi şi inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm şi prin această înregimentare le pierdem potenţialul lor de creativitate. Există un potenţial care, atunci când este hrănit de un interes special, al unor mentori, părinţi, al unor modele pe care aceşti copii ar trebui să le aibă, se poate manifesta. Trebuie să le hrănim creativitatea şi să le oferim modele”, a susţinut el.

La masa rotundă au fost prezenţi arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, preşedintele Alianţei Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, preşedinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeş, preşedinte RAW Music şi fondator Mastering The Music Business, şi Bogdan Trâmbaciu, director al Unităţii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfăşoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalaţii şi evenimente dedicate industriilor creative.