Proiectele energetice contestate de Ilie Bolojan, incluse în programul lui Siegfried Mureșan
Coridorul Vertical și reactoarele modulare mici de la Doicești, două proiecte în care sunt implicați americanii și care au fost contestate de premierul demis Ilie Bolojan, se regăsesc în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan. Ambele apar la capitolul „România pro-europeană și transatlantică”, care prevede construirea parteneriatului strategic cu SUA pe investiții în tehnologie, energie și apărare, transformarea României în platformă energetică regională și dezvoltarea proiectelor nucleare de la Cernavodă și a reactoarelor modulare.
Cele două proiecte sunt incluse și în capitolul „Energie nucleară și proiecte strategice” al documentului depus în Parlament. Printre obiective se numără continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni „numai în condiții de viabilitate economică demonstrată”, explorarea altor tehnologii de reactoare modulare și consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde.
Sebastian Burduja: Coridorul Vertical, susținut și de Uniunea Europeană
Sebastian Burduja, propus să revină în funcția de ministru al Energiei, a declarat că este un susținător al Coridorului Vertical, proiect pe care l-a susținut și în mandatele sale din 2023 și 2025. El a explicat că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, gazele circulau pe acest coridor de la nord spre sud, iar acum se urmărește tranzitul în flux invers, din terminalele GNL din Grecia prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.
Burduja a negat că Ilie Bolojan s-ar fi împotrivit proiectului, dar a precizat că există o diferență între a fi țară de tranzit și a încasa taxele aferente și a cumpăra GNL american, în condițiile în care România își acoperă aproape 100% din consum și, de anul viitor, va avea dublul producției datorită gazului din Neptune Deep. „Noi trebuie să tranzităm gazele prin acest coridor și să încasăm tarifele de tranzit, dar în termeni comercial nu există competiție între gazul pe țeavă și GNL”, a spus el.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, a declarat că proiectul este benefic pentru România, deoarece tarifele de transport cresc, iar prețul intern scade. El a adăugat că statul ar trebui să aibă o strategie de expansiune similară celei a Ungariei, prezentă pe 21 de piețe din Europa și Asia, și să nu se angajeze în contracte păguboase.
Contextul demiterii Guvernului Bolojan și reacțiile oficialilor
Declarațiile lui Burduja vin după ce Wall Street Journal a publicat o anchetă potrivit căreia ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi invocat căderea Guvernului Bolojan într-o discuție tensionată cu ministrul grec al Energiei, sugerând că Washingtonul poate provoca schimbări de guvern și în alte țări. „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi spus diplomata în martie, la o cină la Atena. Guvernul României a fost demis ulterior, în mai, printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, AUR și PACE, cu 281 de voturi.
Kimberly Guilfoyle a venit și la București în contextul discuțiilor despre Coridorul Vertical, iar la 31 martie s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan. Potrivit G4Media, Grindeanu a respins orice legătură între aceste discuții și căderea Guvernului Bolojan, precizând că întâlnirile au vizat doar proiectul energetic. Burduja a declarat că guvernele se schimbă de Parlament, „iar dacă cineva și-a luat indicațiile de afară e dator cu explicații”.
Poziția lui Ilie Bolojan și argumentele economice
Sociologul și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a susținut că declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan despre Coridorul Vertical și mini-reactoarele de la Doicești au afectat relația României cu Statele Unite și ar fi putut avea consecințe asupra procesului de aderare la OECD.
Potrivit acestuia, Bolojan a argumentat că gazul american este mai scump decât cel românesc și că nu vede de ce România ar trebui să îl cumpere, iar astfel de afaceri comerciale nu ar trebui frânate public de premier. În privința reactoarelor de la Doicești, Bolojan a declarat că există „probleme pe care nu le putem nega” și că i-a informat pe partenerii americani. El a precizat că din peste 240 de milioane de dolari puși la dispoziție de Nuclearelectrica există un teren, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, dar proiectul ar necesita câteva miliarde de euro investiție, sume care nu sunt disponibile.
