AEP propune reguli noi pentru alegerile anticipate. Proiectul de lege, pus în transparență săptămâna viitoare
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește un proiect de lege care vizează modificarea cadrului legal pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Anunțul a fost făcut de președintele instituției, Adrian Țuțuianu, care a explicat că actuala Lege 208/2015 a fost gândită pentru scrutine organizate la termen, nu pentru situații de urgență precum dizolvarea Parlamentului.
Potrivit Constituției, alegerile anticipate trebuie organizate în termen de cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, ceea ce creează dificultăți majore în aplicarea mecanismelor electorale existente. „Dacă săptămâna viitoare s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfășurat”, a declarat șeful AEP, subliniind că există provocări care afectează dreptul fundamental de vot.
Principalele modificări propuse
Proiectul de lege prevede mai multe schimbări menite să adapteze legislația electorală la specificul alegerilor anticipate. Printre acestea se numără stabilirea datei scrutinului cu cel puțin 75 de zile înaintea votării, reducerea unor termene prevăzute de lege și simplificarea procedurilor pentru anumite categorii de alegători.
O modificare importantă vizează votul în străinătate. Cetățenii care doresc să voteze la alegerile parlamentare din afara țării s-ar putea înregistra în registrul electoral prin intermediul unui formular online disponibil pe site-ul AEP, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. În prezent, un astfel de termen nu este reglementat.
De asemenea, proiectul prevede reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor, de la 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Adrian Țuțuianu a explicat că această măsură este necesară pentru a permite tuturor partidelor să participe la alegeri, indiferent de infrastructura lor internă.
Un alt element reglementat privește termenul de înregistrare ca alegător prin corespondență, care ar începe în a treia zi de la data dizolvării Parlamentului și s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data votării.
Provocări legate de votul din diaspora
Președintele AEP a atras atenția asupra dificultăților legate de organizarea votului în străinătate în condițiile unui calendar electoral comprimat. Potrivit acestuia, Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să deschidă aproximativ 950 de secții de votare, similar ultimelor alegeri, însă timpul redus ar putea afecta exercitarea dreptului de vot pentru cetățenii din diaspora.
„Cetățenii care au dreptul de vot prin corespondență trebuie să aibă spațiul temporal necesar pentru a se înscrie, pentru a li se trimite buletinele de vot și pentru a le primi înapoi în timp util”, a explicat Țuțuianu. El a menționat că există decizii ale Curții Constituționale care interzic modificarea prin ordonanță de urgență a unor aspecte ce restrâng drepturi electorale, ceea ce impune adoptarea unei legi organice.
Costuri estimate și necesitatea fondurilor
Un aspect semnalat de președintele AEP privește finanțarea alegerilor anticipate. Evaluările instituției arată că un astfel de scrutin ar costa cu aproximativ 30% mai mult decât alegerile din 2024, respectiv între 112 și 113 milioane de euro. Adrian Țuțuianu a ridicat problema modului în care vor fi asigurate aceste fonduri, în condițiile în care un Guvern cu puteri limitate nu poate propune o rectificare bugetară.
El a adăugat că, pe lângă termenele electorale, Guvernul ar trebui să adopte patru hotărâri clasice: stabilirea datei alegerilor, aprobarea cheltuielilor necesare, măsuri tehnice pentru buna organizare și aprobarea programului calendaristic al acțiunilor electorale.
Apel către partidele parlamentare
Proiectul de lege urmează să fie pus în procedură de transparență săptămâna viitoare. Adrian Țuțuianu a precizat că partidele politice parlamentare ar trebui să discute aceste propuneri, să preia proiectul ca inițiativă legislativă, să îl îmbunătățească dacă este necesar și să îl adopte înainte ca președintele să ia în considerare dizolvarea Parlamentului.
„Am spus partidelor politice parlamentare că soluția este a unei inițiative legislative. Cred că acest proiect ar trebui să parcurgă toată procedura înainte ca președintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului”, a conchis președintele AEP.
