Avertisment dur pentru românii care aplaudă AfD: „Vor fi trimiși acasă”
Victoriile recente ale partidului Alternativa pentru Germania (AfD) stârnesc entuziasm în rândul unei părți a diasporei românești, dar un profesor de la Universitatea Oxford avertizează că această atitudine este o iluzie periculoasă. Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice, explică faptul că românii din Germania ar fi printre primele comunități vizate de planurile de „remigrare” ale formațiunii radicale.
Rezultatul din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut 44% din voturi, reprezintă un semnal puternic pentru întreaga Europă. Bjola subliniază că ascensiunea partidului nu mai este limitată la un bazin electoral îngust, ci câștigă teren în rândul mai multor categorii sociale. În acest context, el atrage atenția că o parte a diasporei românești privește cu simpatie aceste evoluții, fără a conștientiza că s-ar afla pe lista neagră a formațiunii.
De ce cred unii români că vor scăpa de planurile AfD
Profesorul Bjola explică faptul că mulți români din diaspora consideră că nu sunt ținta principală a AfD, comparându-se cu comunitatea musulmană, percepută ca vizată în primul rând. În realitate, în landurile germane, românii ocupă locurile trei sau patru ca număr de imigranți, ceea ce îi plasează direct în vizorul proiectului de remigrare al partidului.
„Aceasta este o iluzie. În aceste landuri, românii sunt aproape pe locul trei sau patru ca număr. Ei vor fi ținta unui proces de remigrare. Acesta e proiectul lor”, a declarat Bjola.
Profesorul a făcut o paralelă cu situația din Statele Unite, unde numeroși latino-americani care au votat pentru Donald Trump s-au trezit ulterior expulzați, deși credeau că nu se află pe liste. „Vor fi trimiși acasă, așa cum s-a întâmplat și în Statele Unite”, avertizează el.
Colaborarea „antinațională” a partidelor suveraniste
Un aspect și mai grav semnalat de profesorul Bjola este colaborarea deschisă dintre partidele suveraniste românești și formațiuni care promovează expulzarea românilor. El critică faptul că aceste partide se prezintă drept naționaliste, dar în realitate sacrifică interesele diasporei pentru câștiguri politice tactice minore.
„Partidele românești suveraniste sunt, de fapt, profund antinaționale. Pentru calcule politice tactice minore, sacrifică viitorul politic al societății și al diasporei românești”, afirmă profesorul.
Privarea relativă și recul cultural – motoarele extremismului
Explicând cauzele ascensiunii AfD, Corneliu Bjola invocă conceptul de „privare relativă”. Potrivit acestuia, alegătorii nu se compară cu situația din trecutul îndepărtat, ci cu unde cred ei că ar trebui să fie. Chiar dacă Germania de Est a beneficiat de investiții masive după reunificare, mulți locuitori se percep în continuare ca cetățeni de mâna a doua.
La acest factor economic se adaugă un recul cultural legat de migrație și identitate, precum și sentimentul de alienare față de elitele politice considerate desprinse de realitate. Bjola observă că lipsa unei viziuni de viitor din partea partidelor tradiționale creează un vid pe care AfD îl umple cu o viziune a unei Germanii omogene și prospere, deși ancorată în trecut.
Cine câștigă cu adevărat de pe urma slăbirii Europei
Profesorul identifică mai mulți beneficiari ai ascensiunii partidelor extremiste în Europa. Principalul câștigător este Rusia, care vede în slăbirea Occidentului o oportunitate de a-și atinge obiectivele în Ucraina și de a continua atacurile hibride împotriva Europei.
„Vedem întotdeauna conexiunile dovedite, inclusiv zeci de oameni care lucrau pentru serviciile rusești. AfD este copilul susținut de propaganda rusă, iar liderii lor vorbesc cu admirație despre Putin”, spune Bjola.
Un al doilea beneficiar sunt anumite cercuri din mișcarea MAGA americană, interesate de o Europă divizată și slăbită economic, care să nu mai poată impune reglementări împotriva platformelor americane. De asemenea, China asistă cu plăcere la slăbirea unei puteri mondiale concurente.
Cordonul sanitar se diluează
În privința „cordonului sanitar” din jurul extremei drepte, Bjola observă că acesta devine tot mai fragil, atât în Germania, cât și în România. Deși partidele tradiționale germane au preluat unele teme ale AfD, colaborarea instituțională rămâne deocamdată evitată. Totuși, situația este incertă.
Profesorul avertizează că există un nucleu de alegători motivați nu de probleme economice sau de migrație, ci de dorința de revanșă și de pedepsire a elitei. Acest segment, imun la mesaje raționale, reprezintă cel mai periculos element. Pentru a-l combate, Bjola consideră esențială funcționarea justiției și percepția că aceasta aplică aceleași reguli pentru toți.
El încheie cu un apel la unitate europeană, avertizând că o Europă divizată va fi forțată să facă concesii economice și geopolitice tot mai mari. „O Europă fragmentată nu mai este un actor puternic. Asta ar trebui să fie preocuparea numărul unu”, conchide profesorul Corneliu Bjola.
Vrei să vezi mai des știrile Direct Focus în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google