PPE și Renew îi solicită Ursulei von der Leyen să oprească 770 de milioane de euro pentru România. Motivul: „Amendamentul Fritz”

„`html

PPE și Renew îi cer Ursulei von der Leyen să blocheze 770 de milioane de euro pentru România

Două dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, i-au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu autorizeze plata unei sume de 770 de milioane de euro către România. Motivul acestei cereri este legat de necesitatea modificării unei legi privind integritatea, cunoscută sub numele de „amendamentul Fritz”, care are implicații semnificative pentru liderii politici din România, inclusiv pentru primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz.

Acuzațiile aduse României

Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen pe 24 august, liderul PPE, Manfred Weber, și președinta Renew Europe, Valérie Hayer, au subliniat că Comisia Europeană ar trebui să transmită clar autorităților de la București că fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberate decât dacă reforma legislației respectă statul de drept și normele europene. Această tranșă de bani este crucială, România având obligația de a îndeplini anumite jaloane până la data de 31 august, inclusiv reforma legislației privind integritatea.

Declarațiile liderilor europeni

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere”, a declarat Hayer. Weber a adăugat că problema este mai complexă decât o simplă dispută politică, afirmând că dacă legislația este construită pentru a elimina un rival politic, iar fondurile europene sunt folosite ca instrument de presiune pentru adoptarea acesteia, nu se mai discută doar despre politică, ci despre o gravă problemă legată de statul de drept.

Solicitarea clară a Bruxelles-ului

Weber și Hayer au cerut Comisiei Europene să analizeze nu doar „amendamentul Fritz”, ci întreaga reformă a legislației privind integritatea. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele slăbiri legate de obligațiile de transparență și proporționalitatea sancțiunilor aplicate aleșilor care au fost declarați în conflict de interese. „Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România”, se afirmă în scrisoare.

Un context legislativ sensibil

Acest moment a fost marcat de faptul că legea ANI nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan, iar România se apropie rapid de termenul pentru îndeplinirea jalonului din PNRR. Weber și Hayer au avertizat că „mai există o fereastră procedurală, dar aceasta se închide rapid”.

Modificările controversate aduse legii ANI

Controversa a apărut în urma modificărilor aduse legii ANI în Parlament, unde s-a introdus o prevedere care permite pierderea mandatului aleșilor pentru fapte constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Această modificare, denumită „amendamentul Fritz”, a fost susținută de PSD și AUR, și se susține că a fost gândită special pentru a-l viza pe Dominic Fritz.

Rezultatul procesului lui Dominic Fritz

Dominic Fritz a contestat un raport al Agenției Naționale de Integritate, dar în 2026 a pierdut procesul care se referea la un conflict de interese legat de un proiect urbanistic început înainte de a deveni primar. În urma acestui raport, consecințele legate de sancțiuni fusese deja stabilite, inclusiv reducerea salariului și interdicția de a candida la funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Concluzie

Scrisoarea semnatarilor, așadar, subliniază nu doar aspectele legale, ci și o îngrijorare mai amplă privind utilizarea fondurilor europene ca instrument politic în România. Astfel, opoziția față de modificările legislative controversate devine o problemă de principiu pentru respectarea statului de drept și integritatea sistemului politic românesc.

„`