Pîslaru informează sindicatele că nu sunt fonduri pentru majorările solicitate în Legea salarizării: „Este maximul pe care România și-l poate permite”

Pîslaru transmite sindicatelor că nu sunt bani pentru majorările cerute în Legea salarizării: „E maximul pe care România și-l permite”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a adresat un mesaj clar angajaților din sectoarele educație și sănătate, subliniind că sumele incluse în actualul proiect al legii salarizării reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”. În cadrul declarațiilor sale, Pîslaru a semnalat riscurile legate de retrogradarea României la statutul de „junk” dacă legea nu este adoptată. Această poziție vine după o evaluare recentă a agenției de rating Moody’s, care a subliniat importanța adoptării legii eficiente pentru stabilitatea economică a țării.

Ministrul a precizat că există o conlucrare între două partide care își manifestă sprijinul pentru proiectul legii salarizării, recunoscând responsabilitatea politică necesară în acest context. Această legislație nu doar că are legătură cu jalonul de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ci este și esențială pentru a asigura predictibilitate și încredere pentru investitorii internaționali.

Pîslaru a adus în discuție necesitatea de a evita revenirea la populismele întâlnite în trecut, amintind de perioada guvernului Bolojan, caracterizată prin ajustări fiscale care au impus costuri semnificative populației. Referindu-se la o eventuală promisiune de majorări salariale care depășesc limita stabilită a bugetului, Pîslaru a avertizat că astfel de abordări riscă nu doar penalizări financiare, ci și deteriorarea ratingului de țară, esențial pentru menținerea încrederii externe.

Ministrul a subliniat că Ministerul de Finanțe a reușit să convingă Moody’s de situația economică, iar Comisia Europeană a reevaluat percepția asupra importanței legii salarizării. Impactul bugetar inițial estimat la 8 miliarde de lei ar putea crește, discuția fiind centrată pe posibilitatea tăierii anumitor cheltuieli.

Pîslaru a subliniat că a explorat împreună cu Comisia Europeană și Ministerul de Finanțe diferite modalități de a eșalona și etapiza creșterea bugetelor pentru educație și sănătate. Aceasta reiese din conștientizarea că aceste sectoare sunt fundamentale pentru societate. El a menționat că alocarea curentă de aproape 6 miliarde de lei pentru cele două sectoare este deja maximul permis de resursele financiare ale țării.

În final, Pîslaru a concluzionat că promisiunile de majorări salariale din partea sindicatelor sau a partidelor sunt în esență iluzorii, și subliniază crearea unor așteptări realiste care să respecte realitatea economică a României.