POLITICĂ
Dragoș Pîslaru a făcut o declarație semnificativă recunoscând că varianta „de nerefuzat” a legii salarizării a fost respinsă de către Comisia Europeană, subliniind că nu există resurse financiare pentru majorări. La întâlnirea de la Palatul Cotroceni, ministrul interimar al Muncii a confirmat că alocația financiară pentru această lege a fost majorată la 12 miliarde de lei, dar a adăugat că oficialii de la Bruxelles au cerut clarificări despre sursele de finanțare pentru a aborda impactul bugetar. Pîslaru a menționat că acest buget include majorări pentru educație și pentru solicitările sindicatelor, ceea ce impune o redistribuire a fondurilor din alte bugete publice.
„Această limită de 12 miliarde este maximul pe care ne-l putem asuma în raport cu angajamentele internaționale ale României. Trebuie să arătăm de unde vom obține acești bani. Deși bugetul destinat creșterilor a fost stabilit, discuțiile cu Comisia Europeană indică faptul că aceste majorări nu sunt fezabile fără o ajustare prealabilă a altor cheltuieli”, a subliniat Pîslaru la o emisiune difuzată pe Digi24.
Ministrul a subliniat că Comisia Europeană nu a respins în mod direct proiectul, dar a subliniat riscurile pe care și le asumă România în ceea ce privește supremația financiară. El a adăugat că nicio reducere salarială nu va fi aplicată, asigurând că mai mult de două treimi din salariile din sectorul public vor beneficia de creșteri, chiar dacă acestea nu vor fi semnificative.
Pîslaru a afirmat că problemele semnalate în cadrul sistemului de justiție au fost deja abordate, iar salariile celor din conducerea sistemului judiciar au fost ajustate conform principiilor stabilite în legislația națională.
CE A NEMULȚUMIT BRUXELLESUL
Între timp, discuțiile de la Cotroceni se desfășurau pe un fond tensionat, premierul interimar Ilie Bolojan confirmând suspiciunile privind noua variantă a legii salarizării, care a crescut de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde. Această situație clarifică necesitatea identificării unor surse alternative de finanțare pentru a satisface noile propuneri salariale.”
Bolojan a continuat să explice că Bruxellesul nu a respins proiectul, ci a transmis observații şi întrebări pertinente care necesită clarificări. Conform surselor din cadrul Antena 3 CNN, discuțiile au fost intense, iar proiectul nu a fost prezentat liderilor politici din punct de vedere final, ceea ce a dus la revizuirea bugetului solicitat de Comisia Europeană.
De asemenea, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a criticat lipsa consultărilor cu partenerii sociali în elaborarea acestei variante a legii, subliniind riscurile unei reacții negative din partea angajaților din educație și sănătate. Aceasta ar putea duce la mobilizări sindicale și posibil și la o grevă generală.
CONTEXTUL FISCAL ACTUAL
Pe fundalul acestor negocieri se află și o presiune fiscală crescândă, cu datoria publică a României depășind 60% din PIB, ceea ce a dus la restricții severe de cheltuieli suplimentare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reamintit că, din cauza acestei situații, Guvernul nu poate aproba creșteri de cheltuieli, iar noua lege a salarizării trebuie să se încadreze în limitele financiare deja stabilite. Acest lucru face ca adoptarea legii salarizării să devină o prioritate urgentă, având ca termen limită 31 august, ca parte din planul național de redresare economică (PNRR).
În concluzie, liderii partidelor politice sunt convocați din nou la întâlnirea de la Cotroceni pentru a discuta despre proiectul de lege, în contextul în care se așteaptă ca toți stakeholderii să ajungă la un consens cât mai rapid.
