Nicușor Dan, nemulțumit de decizia CCR pe „amendamentul Fritz”
Președintele României, Nicușor Dan, a exprimat, printr-o postare pe rețelele sociale, nemulțumirea sa față de recentul verdict al Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la amendamentul Fritz. Acesta susține că argumentele prezentate în sesizarea sa de neconstituționalitate erau bine fundamentate și așteaptă cu interes motivarea judecătorilor pentru a putea înțelege poziția acestora.
Nicușor Dan subliniază că a mai avut ocazii în care opinia sa nu a coincis cu deciziile CCR, chiar și după ce acestea au fost motivate. Mai mult, el atrage atenția asupra constrângerii de timp ce există pentru adoptarea legii, având în vedere că, după publicarea motivării CCR, proiectul trebuie să fie dezbătut de Parlament și, ulterior, trimis Președinției pentru promulgare. Articolul pertinent al legii trebuie finalizat până pe 31 august, dată limită impusă de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia CCR și implicațiile acesteia
Curtea Constituțională a decis că prevederea cunoscută sub numele de „amendamentul Fritz”, care prevede că persoanele aflate în situații de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul de ales public, este constituțională. Aproximativ 120 de persoane ar putea fi afectate de această reglementare, ce are efecte deosebite asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Acesta a afirmat că, în cazul promulgării legii în forma actuală, mandatul său ar putea înceta în termen de 30 de zile și a declarat intenția de a contesta situația la CEDO.
Una dintre criticile semnificative aduse amendamentului a fost că acesta introduce sancțiuni pentru situații juridice deja încheiate, contrar principiului legal conform căruia o lege este aplicabilă numai pentru viitor.
Reacții suplimentare și avertismente în legătură cu „amendamentul Fritz”
Ilie Bolojan, un alt nume proeminent în politica românească, a criticat, de asemenea, decizia cu privire la „amendamentul Fritz”, subliniind că modificarea regulilor legislative pentru cazuri concrete ar putea transforma legea într-un instrument de vânătoare politică și ar expune România la riscuri internaționale, inclusiv posibilitatea unor condamnări la CEDO. De asemenea, Bolojan a solicitat o publicare rapidă a motivării CCR, pentru ca Parlamentul să poată efectua modificările necesare în timp util.
