Reconfigurarea sistemelor anti-dronă de către Armata Română
Recent, Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a declarat că specialiștii armatei române au început un proces amplu de modernizare a sistemelor anti-dronă. Acest demers vizează adaptarea programelor software utilizate pentru a urmări și neutraliza obiectele aeriene suspecte, care intră ilegal în spațiul național, fiind o reacție la provocările aduse de dronelor rusești. Miruță a subliniat importanța acestor măsuri în contextul creșterii amenințărilor pe fondul conflictelor regionale.
Ministrul a anunțat că, pe lângă ajustările software, România va beneficia de noi echipamente anti-dronă încă din vara anului viitor. Totodată, el a explicat că întregul proces de înzestrare va dura aproximativ doi ani și jumătate, esențial pentru întărirea capacităților de apărare aeriană ale țării.
Modificări importante în gestionarea capabilităților existente
În timpul acestei perioade, forțele armate române se concentrează pe optimizarea sistemelor actuale, regrupându-le și reconectându-le pentru a îmbunătăți eficiența. Miruță a menționat că aceste disfuncționalități au fost identificate în echipamentele existente, care au potențialul de a comunica între ele, dar nu au fost configurate în mod corespunzător. Acest „umblat în soft” permite extragerea datelor necesare și transmiterea lor între dispozitive, foarte util în desfășurarea operațiunilor de apărare.
Intervenția forțată a dronelor
Datorită acestor îmbunătățiri, Armata Română a reușit să doboare recent mai multe drone care pătrunseseră în spațiul aerian. Aceasta nu a fost o întâmplare, ci rezultatul muncii riguroase a specialiștilor din domeniu. Strategic, România tinde să minimizeze dependența de intervenții costisitoare, cum ar fi folosirea avioanelor de vânătoare sau a rachetelor, favorizând soluții de interceptare terestră.
Aspecte esențiale ale sistemelor de apărare terestră
Miruță a explicat că sistemele de detectare modernizate vor include radare capabile să identifice dronele care zboară la altitudini scăzute (între 70 și 150 de metri). Aceste radare sunt esențiale deoarece relieful de la marginea României poate complica detectarea amenințărilor aeriene. De asemenea, sistemele de interceptare terestră sunt considerate o completare necesară pentru capabilitățile din aer, oferind o reacție rapidă în fața oricărei amenințări.
Monitorizarea amenințărilor din vecinătate
Peste 100 de drone au fost observate recent în apropierea țării noastre, pe teritoriul ucrainean, în contexul intensificării atacurilor asupra infrastructurii de la Dunăre. Ministrul a subliniat că acest număr mare de incidente este direct corelat cu activitățile din Ucraina. Totuși, până în prezent, nu există indicii privind o majorare a riscurilor pentru România.
