Afacerea pensiilor fictive: un scandal major în România
Într-o amplă operațiune desfășurată de procurorii DIICOT, un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) a fost identificat ca fiind un suspect într-un dosar de fraudare a sistemului public de pensii. Perchezițiile efectuate la locuința sa au scos la iveală aproximativ 160 de ștampile suspectate a fi utilizate în falsificarea documentelor necesare obținerii pensiilor.
Conform surselor din cadrul anchetei, aceste ștampile ar fi fost folosite pentru a înregistra, în mod fals, angajarea diverselor persoane la diferite societăți comerciale, asociații și organizații nonprofit. Anchetatorii au descoperit că documentele false, care includeau adeverințe și alte înscrisuri, erau esențiale în susținerea cererilor de pensionare.
Percheziții și prejudicii uriașe
Investigația a dus la realizarea a 30 de percheziții în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, totul în legătură cu un grup organizat care, din anul 2018, a introdus date false în sistemele ANAF. Se consideră că mai mult de 860 de persoane au beneficiat de vechime fictivă în muncă, ceea ce a creat un prejudiciu estimat de aproximativ 7 milioane de lei.
Se suspectează că gruparea a folosit firme fantomă și asociații fără activitate reală pentru a simula angajări care, în realitate, nu au avut loc. Aceasta a inclus inflarea vechimii necesare obținerii pensiilor, prin utilizarea datelor identificative ale unor persoane vulnerabile.
Rolul persoanelor implicate
Printre cei implicați în această schemă frauduloasă se află și un angajat al unei case de pensii, precum și un expert judiciar recunoscut pentru cunoștințele sale în legislația muncii și a pensiilor. Expertul, Z. V., era responsabil cu orientarea persoanelor care se interesa de obținerea drepturilor sociale, în timp ce angajatul de la Casa de Pensii, I.L., avea acces la datele ce validau vechimea în muncă.
Se estimează că beneficiarii acestei scheme frauduloase plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru obținerea vechimii fictive, ajungând astfel să îndeplinească cerințele necesare pentru pensionare sau majorarea pensiilor la care aveau dreptul. De fapt, aceștia nu au fost niciodată angajați la societățile menționate în documentele falsificate.
Detectarea fraudelor și reacția autorităților
Gruparea infracțională constând din șapte membri, dintre care doi funcționari publici, operau fără o ierarhie clară, colaborând interdependent pentru a susține activitatea frauduloasă. DIICOT a lansat un mesaj ironizant la adresa ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, în urma scandalului, ceea ce a stârnit controverse și a evidențiat posibile slăbiciuni în sistemul de verificare a documentelor referitoare la pensionare.
Acest caz aduce în prim-plan nu doar gestionarea defectuoasă a sistemului de pensii din România, ci și vulnerabilitățile existențe în cadrul instituțiilor de stat căror le revine responsabilitatea de a verifica autenticitatea documentelor legale. Rămâne de văzut cum va evolua această anchetă și ce măsuri vor fi implementate pentru a preveni astfel de fraudă pe viitor.
