Afacerea pensiilor fictive: Descoperiri alarmante în cadrul DIICOT
Un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) este implicat într-o anchetă scandaloasă, după ce procurorii DIICOT au descoperit peste 160 de ștampile ce pareau a fi folosite în vederea falsificării documentelor. Aceste ștampile ar fi servit la întocmirea de acte ce atestau în mod fraudulos angajarea unor persoane la diferite societăți comerciale, asociații și organizații nonprofit, facilitând obținerea de pensii pe baze fictive.
Percheziții extinse
Într-o acțiune masivă, procurorii au desfășurat, într-o zi de miercuri, 30 de percheziții în București și în județele învecinate, cum ar fi Ilfov, Teleorman și Constanța, în cadrul unei investigații centrate pe frauda din sistemul public de pensii. Anchetatorii susțin că mai mult de 860 de persoane au beneficiat de vechime în muncă falsificată, prin introducerea de date inexacte în sistemele ANAF. Prejudiciul estimat până la sfârșitul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.
Modul de operare al grupării
Potrivit surselor judiciare, gruparea criminală a fost constituită în 2018 în București și a utilizat declarații fiscale D112 cu informații false referitoare la raporturile de muncă și plata contribuțiilor sociale. Aceste date erau preluate de casele teritoriale de pensii, fiind utilizate pentru eliberarea deciziilor de pensionare. În această rețea complicată, figurau atât personal de stat, cât și experți judiciari cu cunoștințe adânci în legislația muncii.
Roluri și implicarea funcționarilor publici
În rândul persoanelor investigatede se află un angajat al Casei de Pensii, care avea acces direct la bazele de date și putea verifica dacă informațiile referitoare la vechimea în muncă erau corecte. Aceștia, împreună cu experți judiciari recunoscuți pentru competențele lor în domeniul pensiilor, au jucat un rol cheie în manipularea sistemului de asigurări sociale.
Servicii ofertă și metode de plată
Persoanele care doreau să obțină vechime fictivă erau nevoite să plătească sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru aceste servicii nelegale. Astfel, acești beneficiari își creau retroactiv un istoric fictiv de muncă, îndeplinind condițiile necesare pentru pensionare. În realitate, mari dintre ei nu au avut nicio legătură cu firmele sau asociațiile menționate în documentele întocmite de suspecți.
Structura grupării infracționale
Nucleul grupării era format din șapte membri, inclusiv doi funcționari publici. De-a lungul anchetei, s-a constatat că nu existau o ierarhie bine definită sau un lider clar, membrii colaborând în vederea îndeplinirii sarcinilor interdependente. De asemenea, 13 alți suspecți au fost identificați ca susținând activitatea grupării prin găsirea firmelor și asociațiilor de conveniență, întocmirea documentelor necesare și colectarea banilor.
Date false și consultanță juridică
Gruparea se ocupa de introducerea și validarea informațiilor false în sistemele institucțiilor publice, asigurându-se că acestea erau vizibile în baza de date a casei de pensii. De asemenea, oferiau consultanță juridică persoanelor doritoare de a obține vechime fictivă, stabilind metodele de plată și gestionând fluxul financiar.
Reacții și implicații politice
După aceste evenimente, DIICOT a subliniat ironia tragică a situației, aducând în discuție un mesaj critic la adresa ministrului muncii, Dragoș Pîslaru, printr-un post pe rețelele sociale. Aceasta subliniază tensiunile și responsabilitățile administrative în raport cu monitorizarea activităților frauduloase ce afectează sistemul public de pensii.
