Revenirea lui Dinu Iancu Sălăjanu la conducerea CJ Sălaj
Dinu Iancu Sălăjanu, politician cunoscut și lider al Consiliului Județean Sălaj, a făcut un pas semnificativ în cariera sa, revenind la conducerea județului după ce instanța a dispus ridicarea interdicției impusă de DNA. Decizia Tribunalului Sălaj, adoptată pe data de 29 aprilie 2026, este una definitivă, ceea ce îi permite lui Sălăjanu să își reia imediat funcția.
Detalii despre decizia instanței
Tribunalul Sălaj a admis plângerea formulată de Dinu Iancu Sălăjanu împotriva măsurii controlului judiciar care-i interzicea exercitarea funcției publice. Instanța a desființat parțial ordonanța procurorilor DNA Cluj, eliminând astfel restricțiile care îl împiedicau pe Sălăjanu să acționeze în calitate de președinte al CJ Sălaj, ceea ce înseamnă că acesta va putea participa la următoarele ședințe ale consiliului, inclusiv cea în care urmează să fie supus la vot bugetul județului pentru anul 2026.
Contextul juridic și acuzațiile
Decizia instanței intervine într-un context în care procurorii DNA Cluj au deschis un dosar penal ce îl vizează pe Sălăjanu pentru două infracțiuni de abuz în serviciu. Acesta este acuzat că ar fi folosit influența sa pentru a cooptă în comisii de evaluare experți în conflict de interese, având legături cu societăți ce au participat la atribuirea unor contracte importante, inclusiv pentru documentația tehnică a unui drum expres și lucrări la un spital, cu un prejudiciu estimat de aproximativ 75.000 de lei.
Implicarea altor funcționari
Pe lângă Dinu Iancu Sălăjanu, instanța a decis și în cazul Ioanei Lavinia Ghilea, director executiv al Direcției Investiții și Programe Publice din cadrul CJ Sălaj, căreia i-a fost ridicată de asemenea interdicția de a-și exercita funcția. Aceasta, împreună cu Jozsef Mate, șef Serviciu Administrativ, este implicată în același dosar penal, având, fiecare dintre ei, acuzații de luare de mită.
Impactul asupra administrației locale
Revenirea lui Sălăjanu la conducerea CJ Sălaj este deosebit de relevantă pentru stabilitatea și funcționarea administrației județene, mai ales cu contextul în care se va discuta și vota bugetul pentru 2026. Decizia de ridicare a interdicției poate fi interpretată atât ca o restabilire a ordinii, cât și ca o confirmare a presiunilor legale sub care funcționează administrația publică din România, mai ales în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și transparența deciziilor.
