Despre un serial apărut cu o generație prea târziu, doi ziariști care au plătit pentru că au văzut prea repede — și despre ce nu s-a scris încă
Redactie, 10 martie 2026 | Raspuns la articolul O justitie sluta, corupta si ciufuta (I), Ziua News, 9 martie 2026
Valer Marian a publicat primul articol despre corupția din justiția bihoreană în 1994. Sorin Roșca Stănescu a publicat în 2025 investigația care confirmă că sistemul denunțat de Marian nu a dispărut, ci și-a schimbat personajele. Noi scriem în 2026. Nu suntem mândri de întârziere. Dar scriem.
I. O scuză și o explicație
De ce articolul acesta nu a apărut în 2016
Valer Marian a publicat primul dosar despre corupția de la Palatul de Justiție din Satu Mare în 1994-1995, în serialul «Corupție la Palatul de Justiție», apărut în Gazeta de Nord-Vest. Au urmat trei decenii. Peste cincizeci de articole despre Man și Ardelean. Un dosar penal fabricat împotriva lui. O achitare. Și un nou serial, început pe 9 martie 2026.
Marian Valer
II. Valer Marian — portretul unui martor cu prețul plătit
Procuror, jurnalist, senator, inculpat, achitat — în această ordine
Valer Marian s-a născut pe 2 august 1960 la Târgu Dăbâca, Cluj. A absolvit Dreptul la Babeș-Bolyai — seful de promoție era profesorul Gheorghiță Mateuț, același care îl va apăra trei decenii mai târziu. A intrat în magistratură imediat după facultate, procuror la Satu Mare în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. În ianuarie 1990, la două săptămâni după căderea regimului, a demisionat. A intrat în presă. A ajuns director la Gazeta de Nord-Vest Satu Mare.
PORTRET Cariera publică: procuror Satu Mare 1985-1990, jurnalist și director Gazeta de Nord-Vest 1990-2007, prefect Satu Mare (scurt interval), senator PSD 2008-2016 (ales, ulterior exclus din PSD mai 2013), publicist independent 2016-prezent la Cotidianul, Lumea Justiției, Ziua News. A publicat peste 50 de articole despre abuzurile DNA Oradea între 2016-2019 și a continuat cu serialul despre Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor din 2025-2026.
Din tribuna Senatului, între 2010 și 2013, Marian a atacat public binomul SRI-DNA, a denunțat la DNA pe Liviu Dragnea pentru instigare la fals, a susținut că Victor Ponta este ofițer acoperit SIE, a criticat activitatea generalului Florian Coldea. În mai 2013 a fost exclus din PSD. El susține că excluderea a venit la presiunile ambasadorului american Mark Gittenstein, nemulțumit de interpelările sale la adresa lui Kovesi și Coldea. Dovezi directe ale acestei teze nu există public. Ce există este cronologia: critici la Kovesi și Coldea → excludere PSD → dosar DNA.
„Scopul lor era să bage frica în judecători pentru a pronunța soluții de condamnare în dosarele DNA.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026, citând declarații din dosar
În aprilie 2016, DNA Oradea l-a trimis în judecată pentru complicitate la șantaj — dosar instrumentat de Cristian Ardelean, confirmat de Ciprian Man. Achitat definitiv la 30 martie 2021 de Curtea de Apel Oradea (judecători Ovidiu Musta și Florin Filimon), pe temeiul că fapta nu era prevăzută de legea penală. Luju.ro a publicat minuta integrală. Rechizitoriul lui Ardelean nu a rezistat nicio zi în fața instanței.
Achitarea definitivă din 30 martie 2021 este confirmată documentar. Motivul: «fapta nu este prevăzută de legea penală» — art. 16 alin.1 lit. b) teza I Cod procedură penală. Judecătorii Musta-Filimon sunt aceiași care au achitat mai mulți inculpați în dosarele DNA Oradea pe temeiul că faptele nu existau sau nu erau prevăzute de lege.
III. Articolul din 9 martie 2026
Articolul din 9 martie 2026, publicat în Ziua News sub titlul «O justiție slută, coruptă și ciufută (I)», este primul episod al unui serial anunțat despre neregulile, abuzurile și corupția de la Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor. Marian anunță că va reveni cu detalii despre secțiile civile și penale. Este un debut solid, cu o structură de investigație jurnalistică reală și cu surse numite explicit.
Marian identifică patru straturi de corupție în succesiune cronologică: infrastructura Groza-Borleșteanu (2005-2011), urmată de «emacularea» DNA Oradea sub Man-Ardelean cu sprijin Kovesi (2014-2019), urmată de tăcerea suspectă din 2019-2025, urmată de revelația din articolul Roșca-Stănescu din aprilie 2025: rețeaua Udroiu-Antik-Țarcă. Este o arhitectură cronologică corectă și documentată parțial cu fapte verificabile.
„Procurorii Man și Ardelean au fost dați afară din DNA la începutul anului 2019, după ostracizarea prealabilă a lui Kovesi.” — Valer Marian, Ziua News, 9 martie 2026
Formularea este tehnic imprecisă. Man și Ardelean nu au fost «dați afară» în sens disciplinar — procedurile disciplinare CSM s-au încheiat de fiecare dată cu respingerea. Au fost revocați din DNA prin decizie administrativă. Această distincție contează: nimeni nu a constatat oficial că au comis abateri disciplinare grave. Au plecat fără răspundere formală. Ardelean este azi șef al Secției Urmărire Penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Man a fost mutat la Parchetul Militar Cluj. Niciunul nu a plătit.
Marian semnalează în articol rețeaua Udroiu-Antik-Țarcă revelată de Sorin Roșca-Stănescu în aprilie 2025. Această informație este importantă pentru investigația noastră. Antik Levente — judecătorul de la Curtea de Apel Oradea inclus de SRS în această rețea — apare și în înregistrarea din ianuarie 2019 în care Ardelean discuta cu colegii despre judecătorii «ok» și cei «incomozi». Ardelean îl menționase pe Antik ca pe cineva cu care sistemul său lucra bine.
Conexiunea Ardelean-Antik din înregistrarea 2019: Ardelean: «Cioflan o să zboare că o să fie incompatibilă. Dar oricum rămâne Soane cu altul, cu Antik sau cu cine o fi.» / Muntean: «O să fie două complete bunicele.» / Ardelean: «Aia, totuși, învățată cu Antik, îi ok.» — Sursa: CursDeGuvernare.ro, transcriere înregistrare audio DNA Oradea, publicată 4 ianuarie 2019. Antik Levente este judecătorul pe care SRS îl menționează în rețeaua post-2019. Continuitatea este documentată.
IV. Filiera Groza-Borleșteanu
Corupția feudală care l-a precedat pe Man
Marian descrie epoca lui Gheorghe Groza (președinte CA Oradea 2005-2011) ca pe un vârf al corupției locale, cu întâlniri la Hotel Dacia-Continental, afaceriști sătmăreni care câștigau toate litigiile și un avocat pensionat, Gheorghe Borleșteanu, care «intra în birourile judecătorilor și grefierilor de la Satu Mare și Oradea ca la el acasă». Marian numește explicit doi martori potențiali: afaceristul Vasile Pușcaș (Florisal) și aparținătorii lui Lucian Mocanu (Antrepriza de Construcții Barbu Satu Mare).
Groza a decedat pe 19 iulie 2025. Nu mai poate fi audiat. Borleșteanu — citat de Marian ca sustragând recent un înscris dintr-un dosar al Tribunalului Satu Mare, incident mușamalizat — rămâne activ ca avocat. Marian nu precizează dacă cineva a sesizat Baroul Satu Mare pentru sustragereatrecea înscrisului. Din câte știm, nu a sesizat nimeni.
CONTEXT Dosarul Selina-Kiss-Rus: contractul de 20 milioane euro pentru reabilitarea Palatului de Justiție Oradea, comisionul de 1 milion vehiculat de Marian, condamnarea lui Beniamin Rus în primă instanță la 4 ani pentru șpăgi de 800.000 euro, urmată de achitarea definitivă la CA Oradea în 2023 după excluderea înregistrărilor SRI — acesta este un dosar în care toate instrumentele sistemului au funcționat în favoarea inculpatului. Instanța care l-a achitat este tocmai Curtea de Apel Oradea, aceeași care, în 2021, l-a achitat definitiv și pe Marian.
Ce nu spune Marian explicit: că rețeaua Groza nu a fost investigată serios nici de DNA, nici de SRI în acea perioadă. El însuși scrie că «DNA și SRI n-au mirosit nimic. Ori n-au vrut să miroasă.» Noi adăugăm: aceasta nu este o simplă deficiență de atenție instituțională — este un tipar. Același tipar pe care îl documentăm și noi pentru perioada 2023-2025, sub Voineag.
V. Actorii comuni — Aceleași personaje, aceleași structuri, un deceniu diferit
Investigația noastră privind numirea lui Marius Voineag ca adjunct al Procurorului General este, în esență, o continuare instituțională a ceea ce Marian documentează despre Oradea. Nu există o legătură directă și documentată între Voineag și rețeaua Groza sau rețeaua Udroiu-Antik-Țarcă. Există o legătură structurală: Voineag a condus DNA între 2023 și 2025 fără să inițieze niciun dosar relevant împotriva vreunuia dintre magistrații menționați de Marian sau de SRS.
Ciprian Man, documentat de Marian în peste 50 de articole, plecat din DNA Oradea în 2019, mutat la Parchetul Militar Cluj — nu are niciun dosar penal activ. Cristian Ardelean, cel care i-a fabricat dosarul lui Marian, reintegrat prin decizie judiciară în 2024 cu salarii retroactive pe 5 ani, neatacată de Voineag în termen de 15 zile — funcționează ca șef de secție la Tribunalul Bihor. Antik Levente, menționat de Ardelean în 2019 ca judecător «ok» și inclus de SRS în rețeaua 2025 — funcționează la CA Oradea.
Haniș — personaj central din ancheta noastră MApN 2026, identificat în rețeaua Bihor — apare în materialele din 2018 ca semnatarul replicii IPJ Bihor care apăra instituțional activitatea lui Ciprian Man în afacerea vânătorii ilegale. Marian a documentat replica IPJ Bihor în 2018. Noi documentăm același Haniș în 2026. Aceeași geografie, aceleași reflexe institutionale, opt ani distanță.
Judecătorul Lipoșchi — prezent în dosarele de la Tribunalul Bihor care au legătură cu rețeaua documentată — nu este menționat explicit de Marian în primul episod al serialului. Este posibil să apară în episoadele următoare. Îl notăm ca punct de verificare pentru continuarea serialului lui Marian.
Ce nu apare în articolul lui Marian: Marius Voineag. Serialul tocmai a început și primul episod acoperă preistoria — Groza, Borleșteanu, Rus. Este posibil ca episoadele următoare să ajungă la DNA central și la conducerile succesive. Noi vom urmări serialul. Ce documentăm noi și Marian nu documentează (pentru că nu are cum să aibă accesul necesar): decizia lui Voineag de a nu ataca recursul Ardelean în 2024, directiva de raportare prealabilă a actelor de urmărire penală, exodul de 20+ procurori, sabotajul Inspecției Judiciare cu ordinul din 24 decembrie 2025.
Man Ciprian
VI. Sorin Roșca Stănescu — scurt portret al omului care a deschis fereastra în 2025
Nu e un erou fără biografie. Dar investigația sa din 2025 stă în picioare
Sorin Roșca Stănescu s-a născut la 8 septembrie 1949 în Brașov. Tatăl său, avocat, a murit în circumstanțe neelucidate — căzut de la ultimul etaj al Procuraturii din Brașov în timp ce era anchetat de Securitate. SRS a crescut cu conștiința că statul poate ucide și că tăcerea nu protejează. A fondat ziarul Ziua în 1994 împreună cu Petre Mihai Băcanu și Dinu Patriciu — una dintre cele mai influente publicații ale tranziției românești.
Are și o biografie fără pagini albe. A recunoscut că s-a autopropus pentru colaborarea cu Securitatea în jurul anului 1973 — relație pe care o descrie ca superficială și fără consecințe grave pentru nimeni, dar pe care nu o neagă. A fost condamnat în 2014 la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol, pentru utilizare de informații privilegiate și constituire de grup infracțional organizat. A fost eliberat condiționat după aproape nouă luni. A cerut reabilitarea judecătorească — respinsă de Tribunalul București pentru că nu achitase cheltuielile de judecată.
PORTRET Dosarul Rompetrol în esență: SRS a primit informații privilegiate de la Dinu Patriciu despre listarea Rompetrol la Bursă și a tranzacționat acțiuni înainte de anunțul public, realizând profit. Tribunalul București l-a achitat în primă instanță. Curtea de Apel l-a condamnat definitiv. Patriciu a murit înainte de condamnare. SRS a contestat întotdeauna că ar fi făcut ceva ilegal, susținând că operațiunile sale fuseseră verificate de BNR și declarate legale.
Investigația «Mafia în robe. Rețeaua Udroiu-Antik-Țarcă și capturarea justiției române», publicată în aprilie 2025 după șase luni de cercetare, a identificat o rețea activă la Curtea de Apel Oradea care a înlocuit, structural, rețeaua Man-Ardelean. Judecători de la Secția penală, procurori, polițiști și funcționari publici. SRS a numenit judecătoarele Delia Udroiu-Lucian (soția judecătorului ÎCCJ Mihail Udroiu), Antik Levente și Gabriela Țarcă.
„Nu am intrat în pușcărie pentru că am colaborat cu sistemul — am intrat pentru că am refuzat să continuu.” — Sorin Roșca Stănescu, 2015, la ieșirea din Penitenciarul Jilava
Această frază poate fi citită ca autoiluzionare a unui om care nu a vrut să-și asume ceva. Poate fi și adevărată. Noi nu știm cu certitudine. Ceea ce știm este că investigația sa din 2025 despre Oradea a fost urmată de reacții concrete: afaceriști din Țara Oașului și Satu Mare au început să vorbească public despre sume plătite magistraților. Verificabilitatea afirmațiilor din anchetă — aceasta este singura măsură care contează.
CONTEXT Conexiunea Udroiu-Marian: Antik Levente este menționat atât în investigația SRS (2025, rețeaua nouă) cât și în transcrierile din înregistrarea Ardelean-Man (2019, «Antik e ok»). Același judecător traversează două epoci și două investigații independente. Aceasta nu este o dovadă de vinovăție — este un semnal că întrebările despre parcursul său profesional merită puse instituțional, nu numai publicistic.
Mihail Udroiu
VII. Judecătoarea Cădar și «justiția imanentă»
Episodul din articolul lui Marian care merită citit cu atenție
Marian dedică un capitol întreg judecătoarei Ramona Cădar de la Tribunalul Satu Mare — magistrată căreia, în calitate de senator, i-a adresat sesizări pentru corupție și abuzuri, fără niciun rezultat instituțional. Episodul narativ pe care îl alege Marian pentru a o descrie este unul dureros pentru toți cei implicați: accidentul rutier din 19 noiembrie 2025 de la Băile Felix, în urma căruia un tânăr pacient în scaun cu rotile a decedat, iar alți doi oameni au fost grav răniți. Cădar, pensionată la 49 de ani cu aproximativ 6.000 de euro pe lună, conducea un autoturism nou cumpărat din primele pensii.
Marian este explicit că nu îi dorește rău judecătoarei și că nu și-a făcut plăcere să scrie despre un accident. Dar o include în serial pentru că considera că magistrații care «se cred mici dumnezei» trebuie să știe că există o justiție deasupra celei pământești. Este o alegere editorială legitimă — și una care poate fi criticată. Victimele unui accident rutier nu sunt pedeapsa divină pentru corupție; sunt pur și simplu victime.
Ce nu scrie Marian: dacă dosarul penal al accidentului a fost deschis, dacă Cădar a fost pusă sub acuzare, care este stadiul procedurii. Pensionarea la 49 de ani cu 6.000 euro/lună — verificabilă prin declarația de avere — și modalitatea în care a obținut «restanțele salariale de la CA Oradea» în mod «cam fraudulos», după cum scrie Marian, sunt aspecte care pot fi verificate instituțional. Marian le semnalează, dar nu le documentează cu acte în primul episod. Așteptăm continuarea.
VIII. Concluzie — fără reverență, cu respect real
Ce valorează treizeci de ani de scris despre aceleași nume
Valer Marian nu este un erou simplu. Are un trecut politic complex, aliante și rupturi, și o perspectivă care e inevitabil colorată de propria experiență de persecutat institutional. Achitarea sa din 2021 validează că DNA Oradea i-a fabricat un dosar — nu validează automat orice afirmație pe care a facut-o în treizeci de ani.
Ceea ce este incontestabil este că a scris când alții tăceau, că a publicat documente judiciare înainte ca presa centrală să le preia, că a identificat Man-Ardelean ca problemă în 2016 — cu trei ani înainte ca înregistrările audio să ajungă public — și că investigațiile judiciare ulterioare au confirmat substanța a ceea ce scria. Nu toate detaliile. Substanța.
Sorin Roșca Stănescu are un dosar de colaborare cu Securitatea, o condamnare penală executată și un proces de reabilitare respins. Are și o investigație solidă din 2025 care a produs efecte concrete. Biografia unui jurnalist nu validează sau infirmă investigațiile sale. Faptele pe care le publică — da.
„Nimic nu rămâne neștiut. Dar uneori rămâne nepedepsit treizeci de ani.”
