„`html
Ce scrie presa internațională despre „represiunea jocurilor de noroc” în România: „Cea mai mare înăsprire din istoria țării”
Recent, subiectul reglementării jocurilor de noroc în România a câștigat atenția internațională, având în vedere noile măsuri adoptate de Guvern. Aceste măsuri permit orașelor să impună restricții sau chiar interdicții totale asupra caselor de pariuri și sălilor de jocuri de noroc. Această acțiune, considerată de unii ca fiind „cea mai mare înăsprire a industriei din istoria țării”, a stârnit reacții mixte, atât în rândul autorităților, cât și al cetățenilor.
Deciziile autorităților locale
Conform noilor reglementări, operatorii de jocuri de noroc nu vor mai putea funcționa fără obținerea unor autorizații nu doar la nivel național, ci și local, oferind astfel primarilor un drept de veto considerabil. Aproximativ 200 de localități ar putea opta pentru interzicerea acestor activități, în urma unor solicitări venite din partea comunităților care doresc să restricționeze accesul la jocurile de noroc.
Impactul social și economic al jocurilor de noroc
Industria jocurilor de noroc din România a înregistrat o expansiune semnificativă în ultimii ani, generând aproape 1 miliard de euro în taxe de stat în 2025. Cu toate acestea, această dezvoltare a venit la pachet cu un cost social considerabil, inclusiv cazuri de dependență și destrămarea familiilor. Diana Stoica, deputat al Uniunii Salvați România (USR), a evidențiat că problemele legate de dependența de jocurile de noroc au o rată de sinucidere alarmantă, cerând o reglementare mai strictă a acestui sector.
Viziunea primarilor și planurile de interzicere
Primari din diverse orașe, precum Slatina, au propus interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc, argumentând că acestea sunt toxice pentru societate. Mario De Mezzo, primarul Slatinei, a declarat: „Cea mai simplă soluție a fost eliminarea completă a acestor afaceri din oraș.” Acesta a subliniat că efectele negative ale dependenței au fost evidente în comunitatea sa, motivând astfel decizia de a solicita interdicții stricte.
Debate în Parlamentul român
Parlamentul României este în prezent în discuții referitoare la măsuri suplimentare menite să reglementeze industria jocurilor de noroc. Printre măsurile avansate se numără interzicerea accesului persoanelor sub 21 de ani la jocuri de noroc, restricționarea reclamelor online și limitarea pierderilor la 10% din venitul declarat. Aceste propuneri au fost generate de solicitările venite din partea populației și a societății civile, îngrijorate de impactul negativ al jocurilor de noroc asupra comunităților.
Perspectiva comunității
Reacțiile publicului și ale societății civile au fost esențiale în promovarea acestui tip de reglementare. Ana Stoica a afirmat: „Oamenii ne scriu constant. Familii întregi sunt afectate de dependență.” Aceasta a insuflat o voință politică crescută de a acționa în direcția protejării comunităților, susținând că acțiunile trebuie să fie bazate pe realitățile trăite de cetățeni.
„`
