Sindicatele din penitenciare acuză Guvernul Bolojan de abuz
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), sub conducerea lui Cosmin Marian Dorobanțu, a depus o plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan. Această acțiune a avut loc după o ședință controversată ce a vizat tăieri de posturi și concedieri în sistemul administrativ. Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar premierul este acuzat de abuz în serviciu pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență care, conform sindicaliștilor, contravine drepturilor fundamentale ale angajaților din penitenciare.
Acuzații grave la adresa premierului
În cadrul solicitării, liderul FSANP, Cosmin Dorobanțu, a declarat că Ordonanța adoptată de Bolojan, menită să crească capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, a fost adoptată „cu rea-credință”. Potrivit acestora, deciziile premierului afectează dreptul la muncă, dreptul la liberă circulație, precum și protecția persoanelor cu handicap și a copiilor.
Protestele și reacțiile angajaților
Aceste acuzații vin în contextul unor proteste organizate de angajații din sistemul penitenciar, care au cerut o retragere a măsurilor de tăiere a posturilor. Protestul, care a avut loc în Piața Victoriei, a fost stopat de intervenția jandarmilor care au blocat accesul manifestanților la sediul Guvernului.
Critica liderului sindical
Critica a fost amplificată de participarea lui Ilie Bolojan la o petrecere exclusivistă organizată în aceeași zi cu ședința pe tema tăierilor, fapt ce a stârnit indignarea liderului FSANP. Dorobanțu a descris Ordonanța ca fiind „o ticăloșie”, evidențiind impactul negativ asupra familiilor afectate de concedieri, în vreme ce elita politică își continuă petrecerile.
Îngrijorări legate de respectarea legislației
FSANP a subliniat, de asemenea, că premierul Bolojan a ignorat avizele necesare din partea consiliilor legislative competente, ceea ce sugerează un proces de adoptare a legilor puternic viciat. Plângerea penală este, așadar, nu doar o reacție la deciziile administrative, ci și un semnal de alarmă cu privire la controlul exercitat asupra legislației muncii în România.
