Barajul de la Mihăileni: Un proiect controversat într-o criză juridică
Decizia instanței de a bloca șantierul barajului de la Mihăileni, o lucrare inițiată în perioada comunistă, marchează un moment crucial în gestionarea resurselor de apă din România. Curtea de Apel Cluj a admis recursul formulat de Asociația Declic, stabilind astfel că autorizația de construire din 1987 nu mai are valabilitate, punând astfel capăt unui proiect hidrotehnic considerat esențial pentru județul Hunedoara.
Decizie judecătorească cu impact major
Prin Hotărârea nr. 192/2026 din 16 februarie 2026, instanța a dispus anularea autorizației de construire numărul 69/2640/1987, argumentând că aceasta nu îndeplinește condițiile necesare pentru a continua lucrările. Consiliul Județean Hunedoara și Administrația Națională Apele Române au fost obligați să plătească cheltuieli de judecată, evidențiind astfel gravitatea erorii administrative comise în trecut. Această decizie subliniază necesitatea respectării legislației actuale în toate proiectele de amploare care afectează mediul și comunitățile locale.
Rolul strategic al barajului și provocările întâmpinate
Conceput ca o lucrare hibridă, barajul de la Mihăileni ar fi trebuit să faciliteze regularizarea debitelor râului Crișul Alb, să asigure alimentarea cu apă potabilă pentru comunele din apropiere și să contribuie la producția de energie electrică. Într-un moment în care schimbările climatice generează secete severe, absența unei acumulari de apă devine o problemă acută pentru comunitățile afectate.
Acuzații și derapaje administrative
Asociația Declic a subliniat că demararea lucrărilor fără o reautorizare corespunzătoare și fără studii actualizate este o încălcare flagrantă a legii. Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii a organizației, a acuzat autoritățile de utilizarea actelor expirate pentru justificarea cheltuielilor publice, îndemnând la o revizuire a politicilor de mediu și la implicarea comunității în deciziile care îi afectează direct.
Istoricul controversat al proiectului
Dezvoltarea barajului de la Mihăileni a început în 1987, dar a fost suspendată mulți ani, lucrarea fiind reluată sporadic fără a respecta normele legale actuale. Începând cu 2017, autoritățile au încercat să reia lucrările folosind o autorizație care nu mai era valabilă din punct de vedere juridic, o situație contestată de organizațiile de mediu. Decizia instanței a fost resimțită ca o intervenție necesară pentru protejarea mediului și a drepturilor comunităților afectate.
Implicarea Ministerului Mediului în scandațele actuale
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, se află în centrul controversei după ce a inaugurat barajul în 2022, în ciuda unei decizii judecătorești care interzicea continuarea lucrărilor. Criticile aduse acestuia de către Declic și alte voci din societate pun sub semnul întrebării modul în care Ministerul gestionază intervențiile legislative și administrative în domeniul protecției mediului și resurselor de apă.
Concluzie: O lecție despre sustenabilitate și transparență
Blocarea lucrărilor pentru barajul de la Mihăileni servește drept un exemplu al importanței respectării normelor legale și al participării active a comunității în deciziile de dezvoltare. O abordare mai riguroasă față de proiectele de infrastructură ar putea facilita un viitor în care dezvoltarea sustenabilă nu mai este o alegere, ci o obligație etică și legală.
