Arheologii români analizează ADN-ul din osemintele lui Mircea cel Bătrân
Recent, o echipă de arheologi din Vâlcea a redeschis mormântul lui Mircea cel Bătrân, la Mănăstirea Cozia, în cadrul unui proiect dedicat restaurării complexului monahal. Această intervenție a fost realizată pentru a verifica sarcofagul domnesc, având ca scop clarificarea misterului care învăluie locul de odihnă al voievodului. De-a lungul unei perioade de peste 100 de ani, mormântul a fost subiectul numeroaselor dezgropări, totuși, valorile lui istorice au fost compromise de posibile profanări succesive, iar osemintele rămase sunt acum greu de identificat.
Importanța metodelor moderne în cercetare
Adrian Ioniță, arheolog și cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din cadrul Academiei Române, a declarat pentru Antena3.ro că metodele moderne de bioarheologie, inclusiv analiza ADN, pot aduce noi perspective asupra cercetărilor inițiale. Spre deosebire de tehnicile utilizate în secolul trecut, aceste abordări contemporane permit o examinare mai detaliată și oferă rezultate care nu erau posibile în perioada interbelică sau în anii ‘60.
Contextul arheologic și descoperirile anterioare
Înainte de actualele cercetări, mormântul a fost investigat de două ori, în 1931 și în anii ’60, coordonată de Virgiliu Drăghiceanu și, ulterior, de Nicolae Constantinescu. Aceste săpături au evidențiat o descoperire limitată, ce includea doar câteva oase, iar restul fragmentelor erau amestecate, probabil lăsate în urma unor reparații din secolul XIX. Astfel, actuala analiză vizează nu doar confirmarea prezenței osemintele lui Mircea cel Bătrân în acel loc, ci și obținerea unor informații mai clare despre contextul său istoric.
Dilema localizării mormântului
Cronica Țării Românești afirmă că Mircea cel Bătrân ar fi fost îngropat la Mănăstirea Cozia, ctitoria sa, iar Adrian Ioniță susține că acest loc este considerat cel mai plauzibil din punct de vedere istoric. Totuși, el precizează că nu există dovezi clare ce confirmă acest lucru, cel puțin până în secolul al XIX-lea. Dilema persistă între dogma istorică și absența ulterioară a referințelor concrete. Istoricul Mihai-Florin Hasan afirmă că, pe lângă tradiția locală, Mircea cel Bătrân este recunoscut sub numele de „Cozianul”, fapt ce întărește legătura sa cu Mănăstirea Cozia.
Particularitățile mormântului lui Mircea cel Bătrân
Mormântul dispune de un sarcofag cioplit în interior după forma corpului uman, un detaliu care împrumută influențe din tradiția occidentală, rarisime în zona est-europeană. Adrian Ioniță subliniază faptul că acest tip de sarcofag a fost rezervat inițial pentru persoanele cu rang social înalt și sugerează că sarcofagul a fost probabil comandat în Bosnia, influența venind din legăturile sale de familie, inclusiv soția sa sârboaică. Capacul sarcofagului, cu forma sa de piramidă, indică influențe balcanice, astfel combinând mai multe tradiții din diferite culturi în structura sa, ceea ce îl face să iasă în evidență în raport cu celelalte morminte domnești din România.
Profanările mormântului și impactul asupra cercetărilor
Mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost supus, de-a lungul vremii, la multiple profanări, iar arheologul Ioniță menționează devastările cauzate de ocuparea germană în Primul Război Mondial și distrugerile anterioare din perioada eteriștilor, având ca rezultat deteriorarea semnificativă a locului de odihnă. Raportul din 1931 reflecta dificultatea de a găsi oseminte, indicându-se că, datorită vandalizării repetate, multe dintre artefactele funerare originale au dispărut.
Perspectivele viitoare ale cercetărilor
Analizele moderne de ADN permit să se verifice ipoteze legate de identitatea celor îngropați în mormânt și de posibile relații de sânge. De exemplu, această cercetare poate confirma legături cu osemintele din mormântul 10 sau poate oferi informații valoroase despre linia maternă a lui Mircea cel Bătrân, prin intermediul lui Mihai-Florin Hasan care sugerează origini lituaniene pentru mama voievodului. Această perspectiva amplificată asupra istoriei lui Mircea cel Bătrân îmbogățește și mai mult narațiunea despre una dintre cele mai enigmatice figuri din patrimoniul românesc.
