Arheologii români studiază ADN-ul din rămășițele lui Mircea cel Bătrân pentru a descoperi dacă…

Arheologii români analizează ADN-ul din osemintele lui Mircea cel Bătrân, pentru a confirma locul său de înhumare la Cozia

Recent, arheologii din Vâlcea au redeschis mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân în cadrul unui proiect dedicat restaurării Mănăstirii Cozia și verificării sarcofagului său. De-a lungul timpului, acest mormânt a stârnit numeroase întrebări și speculații în rândul istoricilor și arheologilor. Mormântul a fost supus mai multor deschideri, cercetări și posibile profanări, iar în prezent este aproape gol, cu puține oseminte și fără obiecte funerare înmormântate, sprijinul istoric al existenței sale bazându-se în mare parte pe cronici.

Adrian Ioniță, arheolog și cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din cadrul Academiei Române, a declarat că această cercetare se desfășoară într-un context mai larg, având drept scop investigarea modului în care au fost afectate osemintele de-a lungul timpului. Inițial, au fost realizate săpături arheologice în anii 1931 și în anii ’60, dar metodele moderne de bioarheologie, inclusiv analiza ADN, carbonul 14 și analizarea isotopilor de stronțiu, oferă perspective noi și informații care nu erau posibile în urmă cu câteva decenii.

Mormântul lui Mircea cel Bătrân, ctitor al Mănăstirii Cozia, este subiect de dispută în privința adevăratului său loc de înhumare. Potrivit cronicii Țării Românești, domnitorul ar fi fost îngropat la Cozia, iar Ioniță consideră că acest loc este cel mai plauzibil având în vedere sfințirea sa rapidă, în 1388, după ce a devenit voievod în 1386. Totuși, istoricul Mihai-Florin Hasan susține că există dovezi care confirmă această teorie, argumentând că Mircea cel Bătrân era cunoscut sub apelativul „Cozianul” și că mormântul său se afla în necropola domnească întemeiată de el.

Sarcotaul domnitorului este neobișnuit, având un design antropomorf, specific tradițiilor occidentale care au pătruns rar în Estul Europei. De asemenea, capacul sarcofagului are forma unui trunchi de piramidă, element care duce mai curând spre influențe balcanice. Aceste combinații de stiluri sugerează legături complexe între culturi, poate chiar o comandă realizată de Mircea cel Bătrân din Bosnia, având în vedere că soția sa era sârboaică.

Istoricul Ioniță subliniază că mormântul pomenit a fost vandalizat de-a lungul istoriei, începând cu incursiuni din timpul Primului Război Mondial și continuând cu alte profanări mai devreme, ceea ce a dus la distrugerea rămășițelor lui Mircea cel Bătrân. Această situație complicată a pus la îndoială descoperirile actuale, deși arheologii speră ca noile analize ADN să confirme identitatea rămășițelor și să le ofere o mai bună înțelegere a liniei sale ancestrale.

În concluzie, reluarea cercetărilor asupra mormântului lui Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia, cu ajutorul metodelor moderne, reprezintă o oportunitate de a se aduce lămuriri la multiplele întrebări care au înconjurat acest subiect timp de secole, prin explorarea istoriei, tradițiilor locale și a legăturilor culturale.