Mecanismul pervers prin care TikTok „prăjește” creierul copiilor
Expertul Emilian Mihailov, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, a oferit un interviu exclusiv pentru Antena 3.ro, în care atrage atenția asupra problemelor grave pe care rețelele sociale le generează în rândul tinerilor. Mihailov subliniază că aceste platforme nu sunt construite pentru binele adolescenților, iar în România se află în prezent un „cocktail molotov” social din cauza lipsei monitorizării.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale
Conform lui Mihailov, rețelele sociale sunt mecanisme complexe care exploatează nevoia de validare a adolescenților, ceea ce afectează grav sănătatea mintală. Acesta menționează un studiu global în care se analizează efectele utilizării platformelor sociale asupra stării de bine, motivației și capacității de învățare a utilizatorilor. Mihailov explică faptul că, dincolo de diferențele culturale, tinerii sunt afectați negativ de interacțiunea constantă cu aceste platforme.
Dimensiunile afectate de utilizarea rețelelor sociale
Studiul coordonat de Mihailov are trei dimensiuni principale: prima se referă la impactul asupra stării de bine, având în vedere că problemele de sănătate mintală devin tot mai acute; a doua dimensiune abordează influența adverse asupra motivației personale; iar a treia dimensiune se concentrează pe utilizarea rețelelor sociale și capacitatea individului de a învăța sau de a rezolva sarcini complexe.
Dinamica transformării adolescentine
Mihailov contestă ideea că adolescenții se transformă „peste noapte” în „monstruleți” din cauza social media. El argumentează că acești tineri, deja vulnerabili datorită dezvoltării identității personale, sunt doar influențați de nevoie de apartenență și validare socială amplificată de rețele. Comportamentele deja existente sunt exacerbate de conținutul consumat pe platforme sociale.
Contextul familial și educația digitală
Expertul a subliniat importanța educației digitale. Crescătorii care provin din medii familiale defavorizate, unde nu există o susținere educațională, sunt mai predispuși la influențe negative din partea rețelelor sociale. Mihailov face apel la necesitatea unei educații digitale solide și a unei monitorizări mai atente din partea părinților.
Propuneri de reglementare a accesului la rețele sociale
Ca soluție, Mihailov sugerează restricționarea accesului adolescenților la social media până la o anumită vârstă, între 16 și 18 ani, pentru a reduce riscurile asupra sănătății mintale. De asemenea, sugerează crearea de alternative de socializare mai sănătoase, care să ajute la integrarea tinerilor în comunități.
Rolul statului și al cercetării în reglementarea digitală
Mihailov subliniază necesitatea unei colaborări între cercetători, educatori și autorități pentru a aborda problema reglementării social media. El susține că România trebuie să investească mai mult în cercetare și să educe populația în ceea ce privește utilizarea digitală. Această colaborare este esențială pentru a conștientiza impactul real al rețelelor sociale asupra tinerilor și pentru a găsi soluții eficiente.
